Videanu si Vanghelie, fata in fata cu principalele probleme ale Bucurestiului

Azi incepe campania electorala pentru ocuparea fotoliului de primar general al Capitalei, ramas liber dupa plecarea lui Traian Basescu la Cotroceni. Asa cum arata sondajele realizate in utimul timp, favoriti pentru ocuparea functiei de edil-sef sunt primarul sectorului 5, Dan Marian Vanghelie, care candideaza din partea PSD, si vicepremierul Adriean Videanu, care va reprezenta Alianta D.A. In acest moment, asa cum veti putea citi in interviul -in oglinda- de mai jos, Dan Marian Vanghelie este de parere ca Adriean Videanu nu simte -pulsul strazii- si, prin urmare, nu poate discuta cu oameni ca cei din Ferentari, iar Videanu se vede castigator din primul tur si considera ca poate sa identifice mai bine decat contracandidatul sau resursele pentru rezolvarea problemelor Capitalei.

Daca Videanu vrea sa alature bugetul Primariei Capitalei si bugetul sectoarelor pentru a putea obtine noi credite necesare investitiilor respectand plafonul maxim de indatorare, Vanghelie va face referendum pentru a vedea care dintre proiectele lui Traian Basescu mai sunt sustinute de bucuresteni. Videanu vrea sa elimine prevederea legala prin care proiectele de interes major au nevoie de voturile a doua treimi din consilierii generali, iar Vanghelie va cere o lege prin care primarul general sa nu poata fi membru de partid in perioada mandatului.

– Pe 25 aprilie, Romania semneaza Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Tot la acea data, Bucurestiul va avea un nou primar general. Aproape 60% din cerintele europene asumate de guvern prin inchiderea capitolelor de negociere trebuie implementate de catre autoritatile locale in mai putin de doi ani. Care ar fi principalele probleme ale Capitalei si cum vor fi ele rezolvate pana la 31 decembrie 2006, in perspectiva integrarii?

Adriean Videanu: Cea mai mare problema care tine de administratia publica locala este cea legata de mediu, iar Bucurestiul va trebui, intr-adevar, sa faca un efort urias pentru a-si rezolva aceasta problema in vederea compatibilizarii cu ceea ce inseamna exigentele UE. Dar, dat fiind faptul ca Bucurestiul este nu numai o problema de administratie locala, ci si una de administratie centrala, el trebuie sa participe la toate celelalte puncte pe care le avem de rezolvat in procesul de integrare europeana. Si aici vorbesc despre concurenta-competitie (de asemenea, un punct extrem de delicat) si, de ce nu, despre justitie si afaceri interne, din nou un punct extrem de important. Eu sunt familiarizat cu aceste probleme, am tinut legatura cu colegii nostri ministri, cu Vasile Blaga si cu Monica Macovei. Bucurestiul este pregatit in momentul de fata pentru a rezolva aceste exigente.

Dan Marian Vanghelie: Bucurestenii de la marginea orasului se spala la lighean, nu au canalizare, circula cu autobuze vechi, rablagite, beau apa periculoasa pentru sanatate si stau cu gunoaiele langa casa. Astea sunt problemele Bucurestiului, de care Uniunea Europeana stie, si pe care trebuie sa le rezolvam. Ca primar, trebuie sa aplic, in Bucuresti, regulile oraselor civilizate. Adica sa introduc apa si canalizare, sa am grija ca orasul sa fie curat, sa nu existe monopol pentru firmele platite din bani publici, sa licitez corect orice lucrare si sa obtin cat mai multi bani, credite pentru investitii. Asta e treaba mea la primarie. Vreau sa las ceva in urma mea, lucruri bune. Cand majoritatea bucurestenilor vor simti ca traiesc mai bine, vom fi deja locuitorii unui oras european.

– In Bucuresti se deruleaza in prezent o serie de proiecte cu finantare externa, in valoare de 574 milioane de euro, pentru modernizarea infrastructurii orasului. Bugetul Capitalei nu mai poate sustine, la ora actuala, alte proiecte de investitii si de-abia acopera partea sa de contributie in derularea proiectelor cu finantare externa. Care ar fi primele masuri fiscale luate de primarul general ales pentru a acoperi deficitul bugetar de peste 1.000 miliarde de lei (rezultat in urma aplicarii cotei unice de impozitare), pentru acoperirea subventiei RADET si RATB din aceasta toamna, astfel incat tarifele la intretinere si transport sa nu creasca (dupa ce statul a redus cu 33% partea sa de contributie), dar si pentru sustinerea proiectelor de investitii cu care a candidat (tinand cont de faptul ca nivelul de indatorare al Bucurestiului se apropie de limita)?

A.V.: In primul rand, este de facut o mentiune: politica fiscala este apanajul Ministerului Finantelor; administratia publica locala nu poate sa puna decat taxe si impozite locale. Bugetul consolidat al Municipiului Bucuresti este constituit acum din bugetul Primariei Capitalei (care inseamna 13 mii de miliarde) si din bugetul sectoarelor (care inseamna 16 mii de miliarde de lei). Nivelul de indatorare al Primariei Capitalei este acum de aproape 12% dintr-un plafon stabilit de lege de 20% din cuantumul veniturilor proprii ale Capitalei. Deci, Bucurestiul are inca capacitate suficienta de a se imprumuta pentru rezolvarea problemelor sale, dar cred ca cea mai importanta problema este de a pune impreuna toate resursele pe care le are Bucurestiul. Asta inseamna sa nu mai facem diferentierea intre bugetul Primariei Capitalei si bugetul sectoarelor, pentru ca ele sunt resursele Bucurestiului si trebuie puse impreuna in beneficiul Primariei Capitalei. Potrivit legii, numai Primaria Capitalei are posibilitatea legala sa se imprumute in vederea rezolvarii problemelor de infrastructura. Prin urmare, una este sa ai un plafon de imprumut de 20% din 13 mii de miliarde de lei, alta este ca plafonul de 20% sa fie din 29 de mii de miliarde. As putea spune ca Bucurestiul are, in momentul de fata, la nivelul resurselor pe care le poate disponibiliza, un grad de indatorare de numai 6-7%. Deci, suficient pentru a-si putea rezolva problemele de infrastructura. Cele peste 570 milioane de euro pot fi contractate fara nici un fel de problema, pentru a rezolva atat ceea ce inseamna strazile secundare, cu utilitatile de care au nevoie, cat si strazile principale si cele 106 scoli aflate in procesul de modernizare, atat pasajul de la Basarab, cat si parcarile de la Gara de Nord, de la Piata Obor, Piata Sudului, identificate ca prioritati deosebite pentru Bucuresti. Bucurestiul nu are in momentul de fata un deficit nesustenabil. Deficitul oricarei institutii – fie ca vorbim de municipiul Bucuresti, fie ca vorbim de Romania, in ansamblu – nu este mare sau mic, daca el se incadreaza in pactul de stabilitate, adica plus-minus 3%. Introducerea cotei unice nu are nici un fel de efect in momentul de fata asupra bugetelor locale, pentru ca Ministerul Finantelor, care are responsabilitatea politicii fiscale, a facut astfel incat la nivelul administratiei publice locale sa ramana o cota mai mare din ceea ce se plateste impozit pe venit. Cu alte cuvinte, bugetele locale – si aici intra si municipiul Bucuresti – nu sunt afectate de introducerea cotei unice.

D.M.V.: Din cate vad eu, viata va fi tot mai grea in Bucuresti. Integrarea in Uniunea Europeana are avantajele ei, dar costa. Subventiile de la stat pentru caldura si transportul in comun se vor elimina, dar asta nu inseamna ca trebuie sa marim intretinerea si pretul biletului de autobuz. Ar fi un dezastru social daca nu gasim solutii. Daca vom cheltui cu folos banii imprumutati, cele 500 milioane de euro, regiile nu vor mai avea pierderi. Ne vom permite sa nu marim preturile la caldura sau pentru transportul in comun. In afara de asta, trebuie sa ne gandim ca multi batrani, someri si chiar tineri o vor duce greu cu banii. Va trebui sa-i ajutam pe cei aflati la nevoie. Voi cere la intocmirea bugetului un procent de 2-4% pentru cazurile sociale grave. Putem sa facem economii in alta parte, dar cu viata oamenilor nu trebuie sa ne jucam. Nu am de gand sa maresc taxele si impozitele pentru populatie. Voi impune mai multa disciplina la administrarea taxelor si impozitelor. Daca adunam mai bine banii de la firme, vom avea cel putin 10% in plus la buget. Exista calcule in aceasta directie. Voi face toate proiectele lui Traian Basescu! El le-a scris, eu le fac. Numai ca, intai, ii chem pe bucuresteni la o consultare, la un referendum, sa-mi spuna ce vor mai repede: pasaj si parcare la Gara de Nord sau canalizare la marginea orasului si apa curata la robinet?

– Rezolvarea problemei proprietatii este una din cerintele europene asumate de guvern prin inchiderea capitolelor de negociere. Timp de patru ani, adica de la intrarea in vigoare a Legii 10/2001, municipalitatea a restituit mai putin de 10% din proprietatile revendicate de fostii mostenitori. Cum va rezolva noul primar general aceasta problema in mai putin de doi ani, in conditiile in care exista o Lege a patrimoniului, dar nu este aplicata (Bucurestiul este singurul oras din Romania care nu are delimitat patrimoniul public de cel privat) si in lipsa unui fond locativ, ca alternativa pentru chiriasii din imobilele nationalizate?

A.V.: La nivel municipiului Bucuresti sunt peste 30 mii de solicitari ale fostilor proprietari, dintre care s-au rezolvat putin peste 3.000. Exista, intr-adevar, problema legata de patrimoniu si cea a chiriasilor evacuati din casele nationalizate. Aceasta chestiune se poate rezolva, din punctul meu de vedere, pe doua cai. Primaria Capitalei trebuie sa gaseasca o resursa – avand in vedere capacitatea de a se imprumuta – si sa intre in piata libera, sa achizitioneze din circuitul comercial locuinte care, in momentul de fata, mare parte dintre ele (am putea spune mare parte din fondul imobiliar al Bucurestiului) sunt locuinte sociale si pe care sa le puna la dispozitia chiriasilor evacuati din casele nationalizate. Deci nu trebuie sa continuam procesul de constructie de locuinte sociale, ci pe terenurile pe care le are Primaria Capitalei ar trebui sa construim locuinte cu un alt standard de viata, pentru ca sunt oameni care vor un alt standard de viata si au si posibilitatile necesare pentru asta. Din calculul meu, acest ritm ar putea fi intre 3.000 si 5.000 de locuinte anual; este exact si ritmul in care se poate merge urgentand procesul de restituire. Trebuie sa se faca in mod obligatoriu o corelare intre cele doua probleme. Nu exista in momentul de fata sursa libera la Primaria Capitalei pentru a rezolva aceasta problema, dar, daca Primaria Capitalei s-ar imprumuta si ar cumpara fond imobiliar din circuitul comercial, aceste locuinte ar deveni si o sursa de venit pentru Primaria Capitalei pentru rambursarea acestui imprumut. Cu alte cuvinte, chiriasii isi vor plati in mod cinstit chiriile, iar Primaria Capitalei, din acesti bani incasati, isi va rambursa imprumutul pe care il va face.

D.M.V.: Problema cea mai mare aici e ca nu avem unde sa-i mutam pe cei evacuati din casele nationalizate. E o problema pe care am intalnit-o des la primarie. Eu vad lucrurile altfel. Nu putem sa construim intr-un timp scurt. Am de gand sa relansez, in colaborare cu ANL, constructia de locuinte. Pana atunci, pentru evacuati vom cumpara, prin AFI (Administratia Fondului Imobiliar – n.r.), de pe piata libera cel putin 5.000 de locuinte. E anormal. De o parte avem oameni pe drumuri – cu ghilimele – care, pe buna dreptate, vor casele inapoi, dar, dupa ce le obtin (casele nationalizate – n.r.), alti oameni raman pe drumuri. Trebuie rezolvata problema si pot sa o fac. Iar primaria, ca si institutie, trebuie sa caute solutii mult mai pragmatice. Cei care au facut Legea 10 au gandit prost, pentru ca legea nu a adus decat nemultumire, de ambele parti. Trebuie discutat si pe aceasta directie o modificare a legii.

– Relatiile tensionate dintre primarul general si deliberativul local au dus la politizarea deciziei administrative, cu efecte negative asupra unor proiecte majore de interes local. In mai putin de doi ani de mandat – din cei trei pe care ii are la dispozitie primarul general ales in urma scrutinului din luna aprilie – noua administratie a Bucurestiului trebuie sa implementeze o serie de programe, cerinte ale UE, in perspectiva aderarii (pentru salubrizarea orasului trebuie elaborat un nou contract-cadru, trebuie impuse noi norme in constructii pentru diminuarea poluarii, pentru extinderea retelelor edilitare, dezvoltarea urbanistica a orasului s.a.m.d.) Toate aceste probleme nu pot fi solutionate fara acordul CGMB, multe dintre ele in urma votului a doua treimi. Cum vede candidatul pentru postul de primar general relatia cu actualul CGMB, dominat de Alianta PNL-PD, dar care nu poate lua decizii majore fara votul PSD?

A.V.: Pe de o parte, mi se pare aberanta aceasta prevedere legala care stabileste ca anumite proiecte nu pot trece in Consiliul General decat cu votul a doua treimi. Singura speta in forul legislativ al tarii, Parlamentul Romaniei, unde deciziile se iau cu doua treimi, vizeaza Constitutia Romaniei si nu mi se pare corect ca aceasta prevedere legala sa ramana la Consiliul General. Dar, revenind la problema de fond, toate aceste exemple de proiecte vizeaza mediul: fie ca vorbim despre salubrizare, despre reglementarea situatiei in constructii (cu molozul depozitat prin Bucuresti) sunt probleme pe care trebuie sa le rezolvam, tinand strict de administrare, si nu de competenta Consiliului General. Intr-adevar, problemele de urbanism, cele care reglementeaza situatia dezvoltarii urbanistice a Capitalei, sunt de competenta Consiliului General. Iar aici cred ca situatia atipica, anormala, care a fost in mandatul trecut, nu trebuie sa mai existe in aceasta perioada. Iar eu cred ca, indiferent de optiunea politica a unui consilier general, daca este un material bine fundamentat si discutat in prealabil cu reprezentantii tuturor formatiunilor politice reprezentate in Consiliul General, el poate fi aprobat de toate partidele. Solutia este in dezbatere, in comunicare. Dar se poate rezolva si legislativ. Am constatat, discutand cu reprezentatii nostri in administratia publica locala din tara, ca toti ne-au spus ca prevederea legata de aprobarea unor proiecte cu votul a doua treimi este una absolut aberanta si cred ca trebuie facut ceva in acest sens.

D.M.V.: Acum, la Primaria Sectorului 5, Alianta are majoritatea in consiliu. Asta nu ne-a impiedicat sa facem scoli, sa facem parcuri, sa colaboram. Nu vad care ar fi problema in relatia mea cu CGMB. Eu vreau sa am o colaborare cu reprezentanti ai oamenilor, nu ai partidelor. Trebuie sa scoatem politica din administratie. Ar fi buna o lege prin care primarul general sa nu poata fi membru de partid in perioada mandatului. La fel ca presedintele tarii. Atunci nu ar mai fi discutii politice intre primar si consiliu. Chiar voi cere lucru asta.

– Ce parere aveti despre principalul dumneavoastra contracandidat si de ce credeti ca sunteti mai bun decat el pentru a deveni primar general al Capitalei?

A.V.: Cred ca fiecare candidat are sansa lui, pe care trebuie sa si-o joace in mod cinstit pana la capat, dar cred ca reprezentantul Aliantei PNL-PD are cea mai mare sansa si va fi castigatorul, din primul tur, al alegerilor pentru Primaria Capitalei. In ceea ce ma priveste, cred ca am capacitatea sa polarizez toate fortele de care dispune Alianta PNL-PD in momentul de fata atat la nivelul administratiei publice locale – consilii de sector, Consiliul General, primarii de sectoare, dar si in administratia centrala pe care o are Alianta – Guvern si, de ce nu, si presedintie – pentru a uni toate fortele sa rezolvam problemele Bucurestiului. Avem o obligatie morala fata de bucuresteni. Ei sunt cei care au adus Alianta la putere. Fara votul lor, Traian Basescu n-ar fi ajuns presedintele Romaniei si, prin urmare, Alianta n-ar fi ajuns la putere. De aceea, avem aceasta obligatie: indiferent in ce structura de putere a statului se afla reprezentantii Aliantei, noi trebuie sa ne unim fortele pentru Bucuresti. Pentru a pierde acea intarziere, acel blocaj de patru ani, cand Traian Basescu n-a fost lasat de fostul Consiliu General sa-si duca proiectele pana la capat. In plus, cred ca experinta profesionala pe care am acumulat-o ma indreptateste sa am o viziune completa asupra problemelor Bucurestiului si cred ca ceea ce pot sa fac mai mult decat contracandidatul meu este in zona identificarii de resurse, pentru ca fara resurse nu se poate rezolva nici o problema a Bucurestiului. Este un domeniu pe care il stapanesc bine si care imi place.

D.M.V.: Cred ca primaria se castiga, nu se mosteneste. Asta cred ca este problema domnului Videanu. Si mai cred ca domnul Videanu este imoral, pentru ca a mers in campanie si a strigat -Hotii- la cei cu care a facut afaceri care i-au adus milioane de dolari. In general, fiecare se pricepe la ceva. Domnul Videanu, de exemplu, are o anumita pregatire, e bun pe economic, sa faca afaceri, sa castige bani, dar nu-l vad printre oameni, alaturi de ei. Nu se pricepe sa discute cu oamenii din Ferentari, din Pantelimon, sa inteleaga care este pulsul strazii. La primarie e nevoie de un om de actiune, care sa inteleaga toate aceste aspecte. Am reusit in sectorul 5 sa castig increderea oamenilor, am reusit sa fac o serie de proiecte importante, scoli, parcuri. Fac curatenie mai ieftin, ajut lumea. Pot sa fac acelasi lucru si la Primaria Generala.