Extrem de dificil de anticipat finalul crizei in care se zbatea ieri Alianta Nord-Atlantica, fara precedent in cei 53 de ani ai sai de existenta, urmare refuzului Frantei, Germaniei si Belgiei de a aproba ajutorul militar pentru Turcia, singura tara NATO care are frontiera comuna cu Irakul.
Tot fara precedent sunt si consultarile euro-atlantice de urgenta organizate ieri dupa-amiaza, ulterior solicitarii Turciei – unica in istoria Aliantei – de a primi sprijin NATO conform articolului 4 din Tratatul de constituire a organizatiei politico-militare. Articolul prevede ca partile se vor consulta de cate ori una dintre tarile membre considera ca independenta politica sau securitatea ii sunt amenintate.
Adevarata motivatie a celor trei state europene de a respinge demararea, la cererea SUA, a pregatirilor militare pentru protejarea Turciei nu este greu de dibuit: dorinta Frantei si Germaniei, mai nou si a Belgiei, de a impiedica sau cel putin intarzia cu orice pret declansarea razboiului in Irak. Oficial insa, pretextul comunicat a fost ca amenintarea impotriva Turciei nu este iminenta. -Sa demonstreze ca asa este si apoi vom mai vedea!-, a fost surprins exclamand un oficial francez.
Solicitarile americane prevedeau, printre altele, desfasurarea pe teritoriul turc de rachete antibalistice Patriot si avioane-radar Awacs, precum si sporirea protectiei in fata armelor de distrugere in masa.
Daca o parte a analistilor internationali apreciau ieri ca, dupa cererea de ajutor venita de la Ankara, -rebelilor- NATO le va fi greu, daca nu chiar imposibil, sa spuna din nou NU, alte voci nu excludeau ca cele trei capitale sa mearga, de aceasta data, pana in panzele albe. Situatie in care, lipsita de protectia umbrelei euro-atlantice, Turcia – sustinuta financiar de SUA – ar cauta sa incheie acorduri separate de securitate cu americanii si cu alte state din coalitia antiirakiana. Si in care NATO ar deveni automat irelevanta, incapabila fiind sa acorde protectie unuia dintre membrii sai – de altfel, scopul principal al constituirii organizatiei.
Americanii au iesit imediat la atac, apreciind ca, o data cu -decizia nefericita- a triplei aliante franco-germano-belgiene, NATO se confrunta cu o -criza de credibilitate-. Mai mult, secretarul american al apararii, Donald Rumsfeld, a caracterizat cele intamplate la sediul NATO drept -un lucru rusinos, care va avea repercusiuni multa vreme-, -o ofensa-. De altfel, anticipand reactia puterilor europene, seful diplomatiei americane, Colin Powell, amenintase inca de duminica seara ca un eventual NU ar fi -de neiertat-.
Raliindu-se pozitiei autoritatilor in ceea ce priveste divergentele cu Franta si Germania, unul dintre editorialistii cotidianului american -New York Times- a sugerat ca Parisul sa fie eliminat din Consiliul de Securitate al ONU, unde este membru permanent. -Franta nu este capabila sa inteleaga ca lumea este in schimbare de la incheierea razboiului rece-, subliniaza ziarul, aluzie la amenintarea venita de la Paris ca va bloca, prin veto, acordarea unui mandat ONU pentru razboiul antiirakian.
Reactii negative la adresa Frantei si Germaniei s-au inregistrat ieri si in presa britanica, ingrijorata la unison de viitorul Aliantei Nord-Atlantice, urmare unei -scindari extraordinare-. In timp ce -Financial Times- titra -Dialogul surzilor-, aluzie la schimbul de replici dintre Donald Rumsfeld si omologii sai francez si german, -Daily Telegraph- a mers pana acolo incat l-a facut -golan de strada- pe seful diplomatiei de la Berlin, Joschka Fischer. -Problema nu mai este daca SUA accepta un <nu> din partea Aliantei. Intrebarea este daca va mai accepta aceasta Alianta-, aprecia la randul lui cotidianul german -Sueddeutsche Zeitung-, in timp ce ziarul conservator -Frankfurter Allgemeine- arunca intreaga vina pentru criza transatlantica asupra cancelarului social-democrat: -Aceasta tradeaza starea de panica a lui Gerhard Schroeder. Este rezultatul strategiei sale electorale cu efecte devastatoare-.
In acest context zgomotos, declaratiile pacifiste ale lordului George Robertson nu au avut mai deloc ecou. Exprimandu-si opinia ca actuala criza NATO este intr-adevar una serioasa, secretarul general al Aliantei a declarat totodata ca spera intr-un acord, desi nu poate spune cand se va intampla acest lucru. Toti membrii NATO si-au exprimat unitatea in ceea ce priveste dorinta de a apara Turcia, a reiterat Robertson, fara a mai reusi insa sa convinga pe nimeni.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
