Acasă Reportaj Cu „Serviciul de Poștă” prin Muzeul Național Filatelic

Cu „Serviciul de Poștă” prin Muzeul Național Filatelic

DISTRIBUIȚI

Diligențe, surugii și mii de timbre. Toate acestea, și nu numai, pot fi „descoperite“ de vizitatorii Muzeului Național Filatelic, înființat în anul 2004, în fostul Palat al Poștelor. Exponatele „ocupă“ trei săli cu o suprafață totală de 650 de metri pătrați. Aici este întreaga istorie a Poștei Române. Câți dintre noi știu că Cezar Librecht, de origine belgian și apropiat al lui Al. I. Cuza, a fost primul director al Poștei Române?! În anul 1860, acesta a fost numit director general al Telegrafelor din Principatele Unite și, ulterior, în anul 1862, director general al Poștelor și Telegrafelor din Principatele Unite. Cezar Librecht a făcut „cenzură politică“ pentru Al. I. Cuza. Și în perioada interbelică, Poșta oprea toate publicațiile venite din afară, care aveau un conținut jignitor la adresa conducătorilor țării. Înainte de 1877, drumurile țării erau „brăzdate“ cu o viteză nebunească de surugii. La Muzeul Național Filatelic, vizitatorii pot admira surugii îmbrăcați cu haine asemănătoare celor orientale. Mantaua purtată de aceștia – ipingea – iese în evidență. La vremea respectivă, aceste „personaje“ conduceau diligențele în care se aflau, pe lângă scrisori, și valize sau călători. Surugii ieșeau în evidență prin… înjurături. Din 20 în 20 de kilometri, caii înhămați la diligențe erau schimbați. Surugii și călătorii opreau la hanuri. Călătorii își luau camere în care se odihneau, iar surugii reparau hamurile. Muzeul „adăpostește“ și o trăsură de poștă, utilizată la Caracal, la începutul secolului XX. Pe aceasta este inscripționat „Serviciul de Poștă“.

Ucis că nu a vrut să dea cheia de la cutia de valori

Pe vremea lui Carol I, oamenii veneau la gară și puneau scrisorile în cutia poștală de la vagon. În vagonul poștal, oficiantul poștal sorta corespondența în timpul mersului. La 1 august 1906, oficiantul poștal Ion B. Georgescu a fost ucis, „în vagonul poștal tren 11 București – Galați“, de bandiții care vroiau de la el cheia de la cutia de valori. Numai că oficiantul poștal a aruncat cheia pe geam. Tot în acest muzeu se află bustul de bronz al lui Petre Papacostea, director general al Poștei Române în perioada interbelică. Bustul este creat de pictorița Celine Emilian. În anul 1858 au apărut primele timbre și primele cutii poștale. După anul 1860 au apărut… poștașii. ABAC-ul folosit în secolul XIX și biroul vechi al unui poștaș sunt pentru vizitatori exponate care atrag atenția. La fel se poate spune și despre matrițele originale cu care s-au imprimat vestitele timbre „Cap de Bour“. În muzeu, există sute de „hârtii“ care, la prima vedere, par simple coli imprimate. De fapt, acestea sunt „piese martor“. Sunt cea mai bună probă că un timbru de pe piață este sau nu falsificat. Mai exact, pe o foaie sunt imprimate mai multe timbre, de același model. Într-un colț al foii există bunul de tipar dat de directorul general al Poștei și de directorul general al Fabricii de Timbre. Carol al II-lea a avut cea mai mare colecție filatelică din toate timpurile. În epoca sa, colecția a ocupat locul trei în lume ca valoare filatelică. A avut și o piesă despre care nu se mai știe nimic: „Cap de Bour“ întors.
În anul 1952, la sărbătorirea a 75 de ani de la războiul de Independență din 1877, a fost tipărit un timbru… ciudat. Mai exact, fiind în plină epocă stalinistă, machetatorul timbrului a luat ideea de a folosi „Atacul de la Smârdan“, tabloul  lui Nicolae Grigorescu, unde erau pictați doar soldați români. În macheta timbrului, însă, în locul unui soldat român a pus un soldat rus pentru a arăta prietenia româno-rusă.
Nu multe țări au muzee filatelice, mai ales așa „dotate“ precum al nostru, care deține un total de 15 milioane de timbre.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.