Acasă Reportaj Istoria vieții Pământului la Muzeul Național de Geologie

Istoria vieții Pământului la Muzeul Național de Geologie

DISTRIBUIȚI

Întreaga „viață“ a Pământului se regăsește într-un muzeu din care nu lipsesc fotografiile, fosilele și exponatele din ipsos. În Muzeul Național de Geologie, vizitatorii vor descoperi sute de plante, animale și minerale care, în timp, fie au dispărut ca urmare a fenomenelor naturale catastrofale, fie au suferit transformări, adaptându-se noilor condiții de viață.
Fosilele „s-au conservat“ în argile, nisipuri, calcare. Cercetătorii le descoperă în rocile sedimentare. Rășinile naturale sunt „capsule ale timpului“ în care s-au păstrat micile vietăți care au „populat“ Pământul în urmă cu sute de milioane de ani. Gheața a „conservat“ extrem de bine mamuții. În străinătate, cercetătorii analizează ADN-ul fosil al mamuților și, chiar mai mult, au trecut la clonarea acestora. Multe dintre animalele acvatice, la sfârșitul vieții, au căzut pe fundul apelor. Au fost acoperite cu nisip sau argilă. Scheletele lor s-au pietrificat și, acum, specialiștii au posibilitatea să cerceteze aceste fosile.
Vizitatorii muzeului pot „admira“, în fotografii, bacterii cu o vechime de 2,6 miliarde de ani. Multă vreme despre aceste bacterii nu s-a știut dacă sunt simple bule de oxigen sau urme de viață. Cercetările au scos la iveală faptul că nu bacteriile au fabricat oxigenul, ci algele albastre. Acestea au fost „fabricile de oxigen“, spune cercetătorul Valentin Paraschiv. Urme de alge albastre pot fi văzute la muzeu și pe un calcar jurasic din Dobrogea Centrală. Așa cum, tot aici, există și ciuperci fosile pe scoarța unui arbore pietrificat, rarități cu o vechime de 70 milioane de ani. Acestea au fost găsite la Babadag. În aceleași timp, vizitatorii vor fi surprinși să afle că, în Carbonifer, ferigile aveau chiar și 40 de metri și formau păduri luxuriante.

Surpriză pentru vizitatori: Pocillopora

În Mezozoic au domi-nat coniferele, iar în Cenozoic, Pământul a început să fie dominat de plantele cu flori. După plantele primitive – alge – au apărut și protozoarele. Euglena verde este una dintre acestea. Este un organism unicelular care are și clorofilă în celulă. „Se hrănește ca un animal, dar și prin fotosinteză. Multă vreme nu s-a știut dacă Euglena verde este animal sau plantă. În cele din urmă, cercetătorii au stabilit că este un animal primitiv“, precizează cercetătorul Valentin Paraschiv. Pe calcarele din vitrina muzeului se pot observa urme de protozoare, ase-mănătoare cu sâmburi de fructe, șiraguri de mărgele, steluțe sau degetare. După protozoare s-au dezvoltat și metazoarele, care s-au con-servat foarte bine în roci.
În mediul apos, mai exact în mări și oceane, cercetătorii au descoperit roci pe care se observă urme de viermi de câțiva metri, cu o vechime de zeci de milioane de ani. Pentru pasionații de corali, muzeul are o surpriză: Pocillopora. Acesta este un coral colonial, care se dezvoltă în mări și oceane cu ape limpezi, la adâncimi mici, formând recifii din prezent. Căsuță peste căsuță, ca un buchet de flori. Din muzeu nu lipsesc nici cefalopodele. Fie fotografii cu acestea, fie machete. Cefalopodele sunt, de fapt, moluște marine prădătoare, având în jurul gurii tentacule prevăzute cu ventuze și cârlige. Reprezentanți ai acestei clase sunt azi sepia, calmarul, caracatița ți nautilusul. Cefalopodele fosile – amoniții – aveau cochilii de doi-trei metri diametru și brațe – picioare – cu o lungime de 10-20 de metri. Erau carnivore, vânând pești, alte cefalopode sau chiar reptile marine – dinozauri acvatici. Agnatele sunt o altă „ciudățenie“ a naturii. Muzeul Național de Geologie deține atât fotografii, cât și resturi de agnate. Acestea sunt vertebrate acvatice – pești primitivi – care nu au… dinți.

Ouăle „naturale“ de dinozauri

Dinozaurii sunt aici „la discreție“. Toți sunt confecționați din ipsos, la mărimi mai mici decât cele naturale sau chiar la aceleași dimensiuni. Excepție fac ouăle de dinozauri dintr-un cuib descoperit în Hațeg, ouă care sunt… naturale, bineînțeles acum pietrificate. Pentru micii vizitatori, îndeosebi, este o adevărată plăcere să admire Brontosaurul care a trăit în urmă cu 150 milioane de ani și Iguanodonul care a populat Pământul, alături de alte specii de animale și plante, în urmă cu 120 milioane de ani. Brontosaurul pășea pe patru picioare, avea 22 de metri lungime, 8 metri înălțime și își făcea „veacul“ în regiunile mlăștinoase. Iguanodonul se deplasa pe două picioare, avea 5 metri lungime, 3,5 metri înălțime și trăia în păduri. Ambele specii erau ierbivore. Dinozaurii ierbivori aveau o piele foarte groasă, protejată uneori de plăci osoase și nu puteau fi mușcați cu ușurință de prădători. „De cele mai multe ori, când erau atacați, se apărau cu coada de dușmani“, precizează cercetătorul Valentin Paraschiv. Tot aici se află și macheta din ipsos a unui Struthiosaurus. Fosile ale acestei specii au fost găsite numai în Depresiunea Hațeg. Era o reptilă ierbivoră ce a fost descoperită pentru prima dată în lume pe teritoriul României. În Hațeg au fost dezgropate de către cercetă-tori oasele fosile ale celui mai mare dinozaur zburător din lume, Hatzegopteris, sau aripa din Hațeg. O altă ciudățenie este Zalmoxes robustus, numele unui dinozaur ierbivor, care a fost descoperit tot în Hațeg.
Reptila carnivoră Sauroctonus, cu o lungime de 4 metri și o înălțime de 1,5 metri, a trăit în urmă cu 250 milioane de ani în zonele mlăștinoase ale insulelor care formau arhipelaguri pe teritoriul României. Iar după ce admiră toți acești dinozauri de mult timp dispăruți, vizitatorii pot observa și măselele unor mamuți, cu o vechime de două milioane de ani, care au trăit în timpul Cuaternarului în România.

Mulaje de cranii ale oamenilor primitivi

În vitrinele muzeului se află și mulaje de cranii ale oamenilor primitivi ce explică evoluția rasei umane. Mulți vizitatori vor rămâne, probabil, uimiți de creșterea rapidă a capacității craniene. La apariție, omul avea o capacitate craniană de 480 de centi-metri cubi, iar acum a ajuns la 1.700 de centimetri cubi. Și între speciile de oameni primitivi au avut loc lupte pentru supremație, ce au condus la dispariția unora dintre specii. În Cuaternar, Australopithecus s-a „luptat“ îndelung cu Homo erectus. A câștigat acesta din urmă, mult mai adaptat la mediu și cu o inteligență crescută, dar au avut loc și numeroase combinații de caractere între cele două specii. Acum omul „se numește“ Homo sapiens sapiens.
Pe de altă parte, vizi-tatorii vor putea vedea, într-un desen-reconstrucție, cum arăta și strămoșul mamuților și elefanților. Acesta semăna cu „un porc mai lung“. Mamuții își foloseau colții – fildeșii – la lupte între ei, dar și să se apere de alte animale. Femelele preferau masculii cu colții foarte mari. Toți dinții unui mamut arătau la fel. În climatul mai cald din timpul Pliocenului și Cuaternarului au trăit în România și elefanți. În zona Bucureștiului a fost descoperit craniul bine conservat al unui elefant din Pleistocen.
Vizitatorii nu trebuie să părăsească Muzeul Național de Geologie până ce nu vizitează și sala în care sunt expuse zeci de minerale. Într-o cameră întunecată acestea „luminează“ în fel de fel de culori magice. Nici în discotecă nu este o asemenea multitudine de lumini. Muzeul deține, printre altele, și un minereu de fier din Dobrogea, cu o vechime de un miliard de ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.