Acasă Reportaj Jandarmii rom?â?Ñni – în lupta de gherilă din Kosovo (II)

Jandarmii rom?â?Ñni – în lupta de gherilă din Kosovo (II)

DISTRIBUIȚI

Ultima misiune la care a participat maiorul Sebastian Cucoș în Kosovo s-a petrecut între 2007-2008, cånd jandarmii romåni au plecat inițial din țară pentru doar șase luni, misiunea fiind prelungită ulterior. „Urma să se încheie misiunea sub ONU și să înceapă sub mandatul UE, însă au apărut problemele, respectiv recunoașterea independenței Kosovo. Din cauza faptului că situația era tensionată ne-au spus că vom continua misiunea, astfel că am rămas pentru un an“, a declarat jandarmul. Și nu au rămas degeaba, asta pentru că în 17 martie 2008 au avut de înfruntat o situație limită din care nu au lipsist grenadele, cokteilurile molotov, gloanțe și pietre. De altfel, pe 17 martie 2008, și maiorul Sebastian Cucoș a fost rănit de una dintre grenadele care au explodat.
„La momentul acela noi protejam o stație de poliție și un tribunal care erau în aceeași curte. S-au făcut niște arestări în zona respectivă care au generat nemulțumire. Toate sirenele au început să sune, astfel că oamenii din zonă au ieșit în stradă, au înconjurat zona pentru ca mașinile de arestați să nu poată pleca de acolo și a început măcelul. Am avut de înfruntat de la cockteiluri molotov și pietre pånă la grenade și gloanțe. Unul dintre colegii noștri ucraineni a fost grav rănit, iar noi aveam singurul medic și ambulanța cu noi, astfel că i-am acordat primul ajutor, doctorul nostru fiind foarte bine pregătit. Cu toate acestea, ucraineanul trebuia evacuat, deoarece era în stare gravă, numai că nu e ușor să scoți pe cineva dintr-o încercuire și să-ți lași propriii oameni fără medic și fără ambulanță. Decizia asta trebuia luată de mine și m-am gåndit: avem un om care moare, dar are șanse să trăiască și în egală măsură îi avem pe ai noștri care sunt în regulă. Am decis ca doctorul să plece cu salvarea, flancat de două blindate în față și în spate și să încerce să treacă de mulțime. Am încercat și am deschis calea cu o blindată KFOR care trebuia să meargă în față“, a declarat maiorul. Jandarmul ucrainean a ajuns în siguranță, la spital stabilizat fiind de medicul romån. Numai că medicii de la spital primeau pe bandă rulantă alți răniți, iar cum ucraineanul era stabil nu i-au acordat foarte multă atenție, neștiind faptul că grenada care îl accidentase era plină de biluțe de mici dimensiuni care îi intraseră în stomac și i-au provocat o hemoragie internă. Din nefericire, jandarmul ucrainean a murit, deși el fusese dus în siguranță de echipa romånă la spital.

Maiorul a fost rănit când ajuta oameni

„Eu am fost rănit cånd scoteam răniți din diferite locații, o grenadă a explodat și m-a rănit la picior. M-a tråntit, m-a pus în genunchi, dar am făcut astfel încåt nimeni să nu observe. Am fost lovit în spatele genunchiului și m-a speriat puțin, pentru că tot ce înseamnă vene și nervi se strång în zona aceea. Nu a fost grav, mi-am stråns genunchiera, am făcut garou pe zona respectivă și am continuat. Oamenii se uită la tine ce faci, ce zici, cum ești, astfel că în calitate de comandant nu puteam da semne de slăbiciune. Am avut noroc, totuși, că biluța a intrat printre nervi și vene, a făcut un hematom care s-a umflat, astfel că nu mai simțeam piciorul de la genunchi în jos. După cåteva ore mi-am dat seama că nu mai călcam bine, atunci mi-am amintit de rană și m-am dus la spital, după ce s-a terminat tot. Doctorii mi-au spus că sunt norocos deoarece nu mi-au fost afectate nici venele, și nici nervii, hotărånd ca biluța să rămånă în piciorul meu deoarece e mult prea complicat s-o extragă“, a explicat jandarmul Sebastian Cucoș. În acea misiune au căzut multe grenade, peste 27, după cum au precizat forțele de ordine, însă romånii noștri au fost extrem de norocoși deoarece niciuna din grenadele care au căzut în råndurile lor nu a explodat. „Eu tind să cred că Dumnezeu este romån“, a conchis maiorul.

Peste o mie de vieți salvate și recunoaștere din partea colegilor de breaslă

În cele trei misiuni din Kosovo la care jandarmul Sebastian Cucoș a participat, au fost salvate peste o mie de vieți omenești, după cum ne-au precizat colegii acestuia. Iar pentru faptele de curaj ale romånilor, fie ei jandarmi, fie soldați care sunt trimiși în misiuni externe, aceștia au recunoașterea de facto a colegilor din afară, ne-a spus maiorul. „Într-una din deplasările realizate la Bruxelles m-am întålnit cu cineva din Portugalia și mi-a spus că a luptat în Irak, unde la un moment dat a semnalat prin stație că era încolțit cu 12 oameni într-o locație, nu reușea să iasă că se trăgea din toate părțile și a cerut sprijin. Deși o unitate străină se afla la un km de locația în cauză nu s-a mișcat, cu toate astea au venit romånii de la peste 20 de km și au reușit să-i scoată de acolo“, a precizat jandarmul.
În ceea ce-i privește pe jandarmii din Kosovo acesta a subliniat că „avem oameni de calitate“, dar pentru a le asigura toate cele nesare acolo comanda jandarmeriei face niște eforturi materiale uriașe.

Monitorizarea UE în Georgia

Din anul 2008, Uniunea Europeană a hotăråt să trimită o echipă de monitorizare în Georgia, iar la această misiune a participat și Romånia cu un număr restråns de jandarmi. Printre aceștia s-a numărat și căpitanul Ionel Dobârceanu, care are 31 de ani, a participat și el în perioada 2007-2008 la misiunea din Kosovo sub comanda maiorului Cucoș, iar acum este observator din partea UE în Georgia. Misiunea lui acolo este de a veghea asupra respectării drepturilor omului fără a interveni armat.
Prima misiune a jandarmilor romåni din Georgia a fost aceea de a-și semnala prezența, ulterior au fost înștiințați cu privire la situația de acolo. „Eu mă așteptam să fie ca în Kosovo, cånd stăteam tot timpul pregătiți, însă nu a fost deloc așa. Noi trebuia să intrăm în contact cu oamenii, fără a putea însă să impunem un program de a-i ajuta. Trebuia numai să transmitem autorităților internaționale ceea ce constatam în zonă pentru a se putea decide cum anume s-ar putea interveni. Cu toate acestea, și în Georgia sunt probleme, uneori se mai trăgea în checkpointuri. „De fiecare dată însă era pregătit, niciodată nu opream motorul de la mașină astfel încåt dacă am fi întåmpinat vreo problemă, puteam pleca foarte rapid din zonă“, a declarat căpitanul.

„În Kosovo era mult mai ușor“

Unul din cele mai dificile momente pe care jandarmul le-a trăit acolo, după cum ne-a declarat, a fost acela cånd a întålnit o bătrånă de 85 de ani, care nu mai avea pe nimeni și stătea pe långă o familie, săracă și ea. „În momentul acela m-am simțit neajutorat, deoarece bani nu-i puteam oferi și niciun alt mod de a o ajuta nu găseam, noi fiind doar monitori. Am încercat să-i explic translatorului să-i spună că o să ne întålnim mai tårziu deoarece voiam s-o luăm cu noi la masă. Însă nu am mai găsit-o. Acela a fost momentul în care m-am gåndit că în Kosovo era mult mai ușor, acolo știam clar ce avem de făcut cum puteam acționa, aici însă doar observăm fără a putea face mare lucru“, a explicat căpitanul. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care monitorul Dobårceanu a dorit să se retragă în munca de birou, a dat mai multe examene și le-a luat, astfel că acum este unul dintre cei care primește rapoarte de la colegii din teren și le trimite mai departe șefilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.