Acasă Reportaj Plante presate în tablouri așezate

Plante presate în tablouri așezate

DISTRIBUIȚI

Iubește natura, poezia, teatrul, muzica și dansul. Într-un cuvånt, tot ceea ce înseamnă artă. La „frageda vårstă“ de 60 de ani, Constanța Vlăgea confecționează tablori din plante presate, scrie romane și poezii pentru copii, conduce o trupă de teatru și copii. „Pentru a confecționa asemenea tablouri trebuie să descoperi frumusețea fiecărei plante ce este sortită pieirii. Trebuie să iubești cele trei anotimpuri în care vegetația este într-o continuă transformare și să adori toamna, anotimpul care dă nota dominantă tablourilor de acest gen“, spune Constanța Vlăgea. Aceasta povestește că este o adevărată plăcere să culeagă plante din parcuri sau din grădina bunicii, plante care, însă, nu vor ajunge la uscat în ierbar, ci între filele cărților, unde stau pånă le vine råndul pentru… tablouri.  „Trebuie să știi cum să presezi aceste plante astfel încåt să-și păstreze culorile cåt mai bine. Timp de aproape o lună, din două în două zile, trebuie să scoți plantele dintr-o carte și să le pui în alta. Dacă nu procedezi astfel, plantele mucegăiesc. Și cărțile între paginile cărora așezi la presat plantele trebuie puse în locuri în care să nu fie umiditate“, povestește Vlăgea. Cånd s-a apucat de confecționat tablouri din plante presate a avut și o surpriză neplăcută: „În cåteva rånduri, am găsit plantele puse la uscat făcute «făină». M-am gåndit ce se întåmplă ca în cele din urmă să-mi dau seama că unii gåndăcei le distrug. De atunci sunt foarte atentă la dăunători“. Din liceu pånă la vårsta de 30 de ani, Constanța Vlăgea a pictat în ulei. La vårsta de 30 de ani a început să confecționeze felicitări cu plante presate. Cånd a dispus de mai mult timp liber, dacă se poate spune așa, a trecut la confecționarea de tablouri din plante uscate: „Aveam 42 de ani“. Tablourile Constanței Vlăgea „înfățișează“ natură statică, peisaje, marină, ghivece. „Tablourile le confecționez pe tablă, carton, hårtie, ceramică, piatră. Plantele le lipesc cu paste de lipit. Cu aracet, plantele se lipesc mai greu“, spune Vlăgea. Sunt și situații în care lucrează la un tablou zece zile și nu îi place ceea ce a rezultat după atåta muncă: „Rup tabloul sau cu pensula fac un X și am terminat cu el!“. Tablourile confecționate din plante presate sunt admirate, dar „nu aduc venituri artiștilor“. Cu toate acestea, Constanța Vlăgea nu se lasă. Face ceea ce-i place, mai ales că la o expoziție de la Muzeul Satului „turiștii străini erau sceptici și nu credeau cånd li se spunea că tablourile sunt din plante presate. Erau convinși că sunt lucrări în ulei“.

Poezia despre râmă

Prima poezie a scris-o după 1989. „După Revoluție, fiind decorator de meserie, m-am ocupat de afaceri. Într-o zi, fiind cu șoferul pe plajă la Costinești a început să plouă, iar turiștii au fugit de pe plajă, lăsånd în urmă maldăre de gunoaie. Am pus måna pe hårtie și pix și am scris cåteva impresii. Cånd am ajuns acasă mi-am dat seama că, de fapt, scrisesem o poezie. Altădată eram cu nepoțica, Alexandra Roman, în grădină. Ea a văzut o råmă și mi-a spus: «Bunica, scrie și tu o poezie despre råma asta!». I-am scris o poezie și așa am început să scriu poezii pentru copii“, povestește Constanța Vlăgea. A început să scrie „foarte tårziu, la vårsta de 40 de ani“. Printre volumele de poezii și romanele publicate se numără „Al meu e pămåntul“ – poezie pentru copii, „Pe maluri de lac vărgat“- roman, „Între malurile vieții“ – roman. Constanța Vlăgea are acum un roman în lucru și un volum de poezii gata de tipar.
Constanța Vlăgea s-a născut în localitatea buzoiană Năeni, după care a plecat la Mizil și de aici, după ce s-a căsătorit, s-a mutat la Techirghiol. „Cånd eram mică, la părinții mei munceau țigani. Erau de un respect extraordinar. Și îmi aduc aminte că după ce se întorceau de la muncă, seara, aprindeau focurile și dansau. Atunci am învățat și eu cåțiva pași“, povestește Constanța Vlăgea. Cu trupa din Techirghiol pe care Vlăgea o conduce are în repertoriu atåt dansuri țigănești, cåt și piese de teatru. Din trupă fac parte copii de  șase-șapte ani, cåt și tineri de 23 de ani. Dar toți îi spun „Bunica“. Și „Bunica“ îi laudă: „Sunt foate receptivi și dornici de a urca pe scenă. Au o altă preocupare față de alți copii, uită de jocurile pe calculator și de emisiunile de la televizor“.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.