Home Sănătate Spitalul Elias, „nava amiral” a sistemului de sănătate românesc

Spitalul Elias, „nava amiral” a sistemului de sănătate românesc

DISTRIBUIŢI

Interviu cu dl. prof. dr. Șerban Marinescu, șeful spitalului Elias

Instituție prestigioasă, aflată sub tutela Academiei Române, spitalul Elias a fost recent o „țintă colaterală“ în dezbaterea publică pe tema situației din sănătate. Fără a intra într-o polemică pe marginea unor remarci prezidențiale, am cerut managerului spitalului Elias un punct de vedere pe această temă, pe de o parte, și am încercat, pe de altă parte, să oferim cititorilor „Curentul“ o perspectivă cât mai apropiată de realitate asupra unei instituții medicale românești, considerată una dintre „navele amiral“ ale sistemului național de sănătate.
Dr. Șerban Marinescu: „Legat de această declarație a dlui președinte vreau să precizez că eu nu fac în nici un fel vreo politică și nu vreau să intru într-o polemică cu nimeni – mai ales în contradictoriu cu dl președinte, pentru că, într-un fel, domnia sa are dreptate. Am fost și eu întrebat în cazul dânsului ce ar trebui să se facă, de către un apropiat al domniei sale. Eu nu eram la vremea aceea aici la Elias, eram la Spitalul Militar, unde am lucrat 30 de ani. Domnia sa a fost adus la vremea aceea în spitalul Elias care a fost gazdă și atât, asigurând doar locația. Nu a fost implicat niciun medic din Elias în consulturile domniei sale.  
Când a fost adus aici, a venit cu dânsul o echipă medicală, ulterior a fost adusă o a doua echipă medicală. Probabil au fost niște discuții în contradictoriu – era vorba de constituit sau de adus cea mai bună echipă de neurochirurgi și de creat niște condiții operatorii. Spitalul Elias nu are nici o legătură cu ceea ce s-a întâmplat atunci – dl. președinte a stat în spitalul Elias într-un apartament pus la dispoziție de spital, deci s-a aflat în grija noastră doar ca locație, subliniez. Pe de altă parte, îmi pare rău să observ, este părerea mea, că președintele țării, primul ministru, principalii demnitari ai statului nu au o echipă de medici, așa cum există în majoritatea țărilor UE, o echipă cu medici din fiecare specialitate, dintre cei mai buni profesioniști la nivel național care să aibă competența și responsabilitatea unui consult în situații speciale.
Cunosc situația din alte țări în calitate de fost șef al direcției medicale a Armatei Române și știu cum este sistemul în alte părți.
Referitor la situația creată atunci, eu să fi fost în locul domniei sale nu m-aș fi simțit prea bine să stau, în situația critică în care a fost domnia sa, ore în șir, să aștept să se facă ceva.
Deci, din punctul acesta de vedere îmi pare rău dar președintele are dreptate“.
Rep: „Elias are o poziție de frunte în sistemul medical dar are și un statut aparte. În ce constă particularitatea Spitalului Elias, față de restul spitalelor din România?“
Dr. Șerban Marinescu: „Spitalul Elias are o situație aparte deoarece este înființat în 1936, prin dispoziție testamentară iar Academia Română este legatar testamentar universal. Vreau să cred că, în momentul de față, Elias este unul dintre spitalele bune din România, iar în următorii doi ani îmi propun să aduc acest spital la nivel de compatibilitate în plan european. Este un spital universitar, sunt 22 departamente dintre care 12 sunt secții clinice care aparțin de UMF București. Toți șefii de clinică sunt profesori sau conferențiari, personalități recunoscute în lumea medicală, iar personalul medical este foarte bine pregătit. Avem și foarte mulți tineri dar și un departament de cercetare, primul departament de cercetare dintr-un spital din România care este acreditat de Academia Română, după un an de zile de evaluări. În ultimii doi ani a fost posibilă aducerea de aparatură și echipamente tehnice de performanță – părerea mea este că medicina de performanță fără echipamente de vârf nu se poate – numai anul trecut am achiziționat tehnică de ultimă oră care a costat nu mai puțin de cinci milioane de euro.
În ultimii 2 ani s-a deschis o nouă clinică de Anestezie Terapie Intensivă cu 30 de paturi, dotată ultramodern, și noua unitate de primiri urgențe; secțiile de chirurgie au echipamente moderne pentru intervenții laparoscopice; majoritatea secțiilor au echipamente ecografice performante; chiar astăzi am deschis și am făcut primele angiografii coronariene în clinica de cardiologie, iar exemplele pot continua cu fiecare secție“.
Rep: „De ce ați spus că estimați la doi ani cursa de atingere a nivelului de compatibilitate europeană a spitalului?“
Dr. Șerban Marinescu: „Ce să vă spun, apropo de planul de investiții, dacă eu aș ști măcar anul ăsta ce investiții aș putea să fac, ar fi nemaipomenit. Am fost acum câțiva ani la un spital universitar (Barcelona), iar în cadrul unei întâlniri informale directorul mi-a descris planul de dezvoltare al instituției sale pe următorii zece ani. În primul rånd, echipa  direcției spitalului este evaluată managerial la trei-patru ani pe niște criterii foarte bine definite și răspund pentru toate activitățile ce se desfășoară în spital.
«Rotirea» perpetuă de la noi din țară, determinată de «reașezarea» pe criterii politice, la fiecare nouă guvernare, la ei nu există. Ei erau în măsură (mi-a mai povestit șeful spitalului din Barcelona) să estimeze cu exactitate nevoile de schimbare a aparaturii pe secții, de înnoire a personalului pe etape, totul etapizat pe un deceniu.
Din păcate pentru noi, condițiile de lucru din mediul european, și desigur și banii, au determinat plecarea unui număr mare de medici buni de la noi. Cånd privesc dinspre Titu spre Elias (să mă ierte colegii medici din Titu), lucrurile arată extraordinar, însă în momentul în care privesc dinspre Elias spre un spital de la Munchen sau Viena, atunci se schimbă puțin situația și nu datorită medicilor se întâmplă treaba asta.
De exemplu, știu ce se petrece în specialitatea mea, A.T.I. (sunt președintele societății române de terapie intensivă), unde pot să estimez că au plecat mai mult de 250 de colegi din țară care s-au integrat perfect în sistemul de sănătate din Europa. Colegii medici din România se pot adapta foarte ușor oriunde în lume. Pentru Romånia avem nevoie de resurse financiare, resurse umane, infrastructură și criterii de performanță – numai așa poate fi reformat sistemul medical. Trebuie să avem proiecte de lungă durată, programe valide care să funcționeze indiferent de schimbările de la conducerea Ministerului Sănătății. În mare măsură, funcționarea eficientă a unui spital depinde de echipa managerială, nu doar de calitatea medicilor din instituție“.
Rep: „Până la urmă, principalul factor care contribuie la accentuarea deficiențelor din sistemul de sănătate pare să fie factorul politic?“
Dr. Șerban Marinescu: „Vreau să vă spun că peste tot în lume unde nu a existat voință politică nu a fost posibil să se reformeze sistemul de sănătate. Sistemul de sănătate este prea important ca să îl lași doar pe mâna medicilor, este un sector strategic care trebuie să angajeze hotărât clasa politică. Medicii se ocupă de alinarea suferințelor și trebuie să aibă echipamente și medicamente, pentru a-și exercita misiunea.
Sistemele de sănătate nu au bani suficienți pe măsura problemelor nici în Germania, nici în Spania, nici în Franța. La o analiză europeană recentă, Franța era evaluată printre primele la nivelul rezultatelor și indicatorilor din sistemul de sănătate, cu toate că nu aveau cele mai mari resurse financiare dar au avut oameni care să le administreze eficient.
Revenind la situația de la noi, rezultatele echipei medicale ale spitalului Elias mă îndreptățesc să privesc cu satisfacție și încredere spre viitor. Un studiu britanic recent, care mi-a fost oferit după ce o instituție specializată din Marea Britanie a evaluat cinci instituții medicale mari din București, a arătat că Elias era așezat de departe în fruntea spitalelor din Capitală, astfel că eu nu pot decât să fiu mândru de rezultatele medicilor noștri secondați de echipa managerială“.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.