Sărăcia, „aderarea“ la „găștile de cartier“ și lipsa de preocupare a părinților față de copii, mai ales a celor plecați la muncă în străinătate, sunt principalele cauze ale abandonului școlar. Potrivit „Raportului asupra stării sistemului național de învățămånt – 2009“, în perioada 2001-2007, rata abandonului școlar a înregistrat, la clasele I-VIII, un trend continuu ascendent, crescånd cu peste 50%.
Astfel, la clasele I-IV s-a mărit de la 1%, în 2001/2002, la 1,7%, în 2007/2008, iar la clasele V-VIII, de la 1,4%, în 2001/2002, la 2,3%, în 2007/2008. Spre deosebire de această perioadă, în învățămåntul primar și gimnazial, anul școlar 2007/2008 a marcat pentru prima dată o tendință pozitivă în ceea ce privește abandonul.
În anul școlar 2007/2008, rata abandonului a fost, în råndul elevilor de la clasele I-VIII, de 1,9%, față de 2,0% în anul anterior. Micile semnale pozitive sunt atenuate, din păcate, de valoarea indicatorului corespunzătoare mediului rural, aceasta crescånd de la 1,8%, la 2,2%. În ceea ce privește rata abandonului școlar în învățămåntul liceal, potrivit raportului, aceasta se situează la un nivel relativ redus.
În perioada 2001-2004, în cazul liceelor, abandonul a scăzut de la 3,3%, la 2,3%. În anul școlar 2006/2007, rata a crescut la 3,3%. În 2007/2008, rata abandonului a înregistrat o ușoară scădere – 2,9%. Evoluția oscilantă a ratei abandonului școlar la nivelul liceului este vizibilă atåt în råndul fetelor, cåt și al băieților.
În învățămåntul profesional, rata abandonului școlar a atins, în 2007/2008, un nivel foarte ridicat – 8,5%.
În învățămåntul postliceal și de maiștri, rata abandonului școlar în 2001/2002 și 2004/2005 a atins aproximativ 10%, în 2006/2007 – 7,5%, iar în 2007/2008 – 4,8%.
Și părinții „încurajează“ abandonul școlar
Două treimi din totalul elevilor care renunță la școală sunt de etnie romă. Principala cauză a abandonului școlar este sărăcia. Părinții fie își țin copiii acasă neavånd bani să le cumpere rechizite și manuale, fie îi trimit la muncă. Abandonul școlar are legătură cu șomajul și aici trebuie văzute județele din Moldova, precum Vaslui și Botoșani. „Și lipsa de preocupare a părinților față de copii este o altă cauză a abandonului școlar. Există și situații în care directorii unităților școlare nu se preocupă de soarta elevilor. Îi lasă să absenteze, și de la absențe pånă la abandon mai este un pas“, a declarat, pentru „Curentul“, Marian Banu, purtător de cuvånt al Inspectoratului Școlar al Municipiului București (IȘMB). Potrivit actualei legislații, la 10 absențe nemotivate elevului i se scade un punct din nota la purtare, iar la 20 de absențe nemotivate, directorul unității școlare trebuie să îi trimită, prin poștă, părintelui copilului un preaviz de exmatriculare. „Numai că fie directorii de unități școlare nu trimit părinților elevilor aceste preavize, fie părinții nu vin la școală pentru a vedea ce se întåmplă“, au declarat surse autorizate din cadrul Ministerului Educației. Aceleași surse au precizat că în satele din Munții Apuseni, copiii renunță la școală în favoarea păstoritului, în Moldova – părinții și copiii muncesc pe unde găsesc cu ziua, iar în satele din sud, copiii abandonează școala pentru a munci la ferme și la cåmp.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
