Acasă Social Alianța Pacienților Cronici îi scrie lui Cioloș despre bugetul sănătății

Alianța Pacienților Cronici îi scrie lui Cioloș despre bugetul sănătății

DISTRIBUIȚI

„Am analizat cu atenție proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2016, cu scopul de a evalua gradul de transpunere a măsurilor prevăzute în Programul de Guvernare în domeniul Sănătății. Permiteți-mi să reiterez câteva dintre acestea: creșterea calității serviciilor medicale, investiții în infrastructura de sănătate, dezvoltarea programelor de prevenție și redefinirea statutului personalului medical. În cele ce urmează vă supunem atenției constatările Alianței Pacienților Cronici din România.”, scrie Cezar Irimia, Președintele APCR într-o scrisoare adresată lui  Dacian Cioloș.
„1. Pentru anul 2016 este planificată o creștere a veniturilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) cu 11.87% față de 2015, provenită din cotele de contribuții ale asiguraților (angajați și angajatori) și din taxa clawback. În schimb, contribuția bugetului de stat la FNUASS, prin bugetul Ministerului Sănătății (MS), este în scădere. Tabelul 1. Principalele surse de finanțare a sănătății în România, astfel cum sunt redate în proiectul bugetului de stat pentru anul 2016 (valori exprimate în mii lei)

2. În perioada 2017-2019 se estimează creșteri ale veniturilor totale ale FNUASS datorate contribuțiilor de asigurări de sănătate. În acest interval, contribuția bugetului de stat la FNUASS se va reduce la mai puțin de jumătate, în condițiile în care Fondul finanțează servicii și produse medicale pentru 5,5 milioane de persoane care nu contribuție în niciun fel la veniturile acestuia. Or, dacă statul Român a decis că aceste persoane să fie asigurate fără plata contribuției, Guvernul are obligația de a compensa FNUASS cu contravaloarea acesteia de la bugetul de stat.

3. Procentul alocat din surse publice sănătății, ca pondere în produsul intern brut, în anul 2016 este de 4,3%, similar cu anul curent. În anii următori, pe fondul reducerii participării bugetului de stat la FNUASS, valoarea va scădea la 4,1%. în cadrul acesteia, contribuția bugetului de stat la finanțarea sănătății se va diminua de la 1% din PIB la 0,7% din PIB, Guvernul lăsând tot mai mult din costul serviciilor medicale pentru populația României pe umerii celor 9 milioane de contribuabili (salariați, liber profesioniști și pensionari cu venituri peste 740 de lei lunar).

1 3,9 milioane de copii, 0,5 milioane tineri 18-26 de ani, 0,9 milioane de persoane aflate în întreținerea unei persoane asigurate, 0,15 milioane persoane cu handicap care nu realizează venituri, 0,2 milioane veterani de război și victime ale persecuției comuniste, 0,07 milioane persoane neasigurate cu boli cronice în programe naționale de sănătate. Sursa: Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

4. Creșterea cu 3,5 miliarde lei a cheltuielilor publice de sănătate în anul 2016 este distribuită în doua direcții: două treimi pentru majorările salariale acordate personalului bugetar și o treime pentru medicamente compensate prin contracte cost-volum(-rezultat)

5. În schimb, nu au fost prevăzute resurse suplimentare pentru medicina de familie, ambulatoriul de specialitate și serviciile paraclinice, în condițiile în care prevenția și evitarea spitalizărilor nejustificate sunt priorități absolute ale politicilor publice în sănătate.

6. În privința medicamentelor compensate, cheltuielile bugetate pentru anul 2016 sunt mai mari cu 16.71% față de anul 2015. Cea mai mare parte a acestora sunt direcționate către terapiile fără interferon împotriva hepatitei C, rămânând resurse insuficiente pentru medicamente noi necesare altor boli cronice.

În final, permiteți-mi, domnule Prim-Ministru, să enunț concluziile Alianței Pacienților Cronici din România:

1. Proiectul bugetului de stat pe anul 2016 nu răspunde decât parțial măsurilor preconizate în Programul de Guvernare.
Resursele suplimentare ce vor fi alocate comparativ cu anul 2015 acoperă în principal creșterile salariale acordate uniform personalului bugetar, fără considerație privind complexitatea muncii și performanță. În aceste condiții, nu credem că ele vor contribui la creșterea calității serviciilor medicale și retenția personalului de specialitate.
În schimb, prevenția, serviciile în ambulatoriu și infrastructura medicală nu beneficiază de fonduri suplimentare

2. Pe termen mediu, scăderea contribuției bugetului de stat la finanțarea sănătății în România este contrară promisiunilor făcute în repetate rânduri de autorități, inclusiv cu ocazia Forumului Pacienților care avut loc în 3 decembrie sub înaltul patronaj al Președintelui României. Guvernul lasă, astfel, finanțarea serviciilor de sănătate, de care beneficiază toată populația României, pe umerii celor 9 milioane de contribuabili, ceea ce limitează capacitatea FNUASS de a aloca resursele necesare medicinei primare și terapiilor salvatoare de vieți.

3. Accesul la medicamente inovative, îmbunătățirea calității serviciilor medicale, cu toate dramele petrecute în ultimul timp — mortalitatea ridicată datorată infecțiilor nosocomiale, lipsa specialiștilor și a aparaturii de înaltă performanță vor rămâne probleme acute și în anii următori, în condițiile în care resursele publice alocate sănătății nu vor ține pasul nici măcar cu creșterea produsului intern brut.
Din acestea, 70% din cheltuieli sunt recuperate de la producători prin intermediul taxei clawback.

4. Lipsa investiției în sănătate, înseamnă lipsa investiție în viitorul României, cu repercursiuni greu de cuantificat pe termen lung și cu prețuri greu de plătit de către cetățeni. ”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.