Nici în SUA și nici în UE, când vine vorba despre locul de muncă, nu se mai poate vorbi despre program lejer. Totuși, „în SUA și în celelalte state ale UE, dacă cerințele jobului sunt satisfăcute de către angajat într-un interval mai scurt de timp, de multe ori nu se încarcă suplimentar angajatul pe sistemul românesc «norma crește doar pentru cel care o îndeplinește»“, a declarat pentru „Curentul“ Marius Gîrlea, general manager www.jobsin.ro și membru HR Club. Și dacă salariații companiilor private trebuie să fie „model“, același lucru se întâmplă, în sistemul bugetar, în SUA și în celelalte țări ale UE. Potrivit lui Gîrlea, „în UE, un bugetar prins că «trișează» în exercițiul funcțiunii nu va mai prinde niciodată un job la stat. Germania, spre exemplu, este «neîndurătoare» în aplicarea acestui principiu. Spre deosebire de locuitorii SUA, mulți dintre locuitorii UE își doresc ca angajatorul lor să fie statul, cu alte cuvinte să lucreze în sistemul bugetar. „Siguranța jobului la stat a făcut ca statul să fie cel mai dorit angajator, în special în UE și mai puțin în SUA“, a explicat Gîrlea. În ceea ce privește concediile de odihnă, România nu este singura țară din UE în care salariații, îndeosebi din sectorul privat, se tem să-și ia concediu de odihnă. „Și în alte state, în sectoarele cu fluctuații mari de personal, angajaților le este teamă să-și ia concediu de odihnă gândindu-se să nu fie, ulterior, disponibilizați. Și mai mult această teamă se întâlnește în SUA decât în UE“, a precizat Gîrlea. Astfel, s-a ajuns în situația ca salariații să-și ia, într-un an, concediu de odihnă pe bucăți, mai ales în perioadele de timp în care activitatea este redusă. Cât despre zilele libere „de la stat“, în UE, țara noastră este la coadă.
Pe de altă parte, Gîrlea nu crede că există vreun angajator care „să își propună să aibă angajați obosiți, stresați din cauza efortului la care sunt supuși la locul de muncă. În opinia sa, „angajatul model este cel care aduce companiei plus de valoare corespunzător maximului capacităților sale. Eficiența în muncă are un vârf de valoare, sau un platou, după care, la un ritm crescut de efort, apare scăderea performanței și chiar afectarea stării de sănătate“.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
