Acasă Social Antalya, surpriza neplacuta pentru turistii romani

Antalya, surpriza neplacuta pentru turistii romani

DISTRIBUIȚI

De ani de zile ni se arunca in ochi cum ca litoralul romanesc pierde turisti din cauza concurentei acerbe, in special a ofertelor de turism promotionale din Turcia sau din Grecia. Cel putin despre Antalya a auzit tot romanul, dornic sa-si petreaca sejurul undeva la mare: -Antalya ofera o baza materiala si servicii de invidiat, constand in hoteluri ultramoderne si posibilitati multiple de petrecere a timpului, totul la preturi mai mult decat accesibile chiar si pentru turistul roman-, suna cvasitotalitatea -relatarilor- despre oferta perlei litoralului turcesc. La fata locului, realitatea, in loc de a fi diferita de cea intalnita intre Navodari si Vama Veche, este de-a dreptul familiara. Diferenta consta doar in zambetul afisat de angajatii care iti ofera, cu nonsalanta, aceeasi indolenta in prestarea si calitatea serviciilor cu care ne-am obisnuit pe litoralul Marii Negre. Mai mult, standardele romanesti in atribuirea stelelor pentru un hotel, inferioare uneori celor europene, sunt de-a dreptul pretentioase pentru gusturile turcilor, care ar fi putut mai bine sa-si categoriseasca hotelurile ca fiind de doua-trei ori cinci fesuri, nicidecum stele. Aceasta pentru ca furatul caciulii, mai ales la capitolul serviciilor hoteliere, este o arta pe care turcii ti-o vara pe gat fara sa clipeasca. Astfel incat, atunci cand contractati un sejur in Antalya, vedeti mai intai daca sunteti multumiti cu jumatate din serviciile prezentate in oferta, chiar daca riscati ca si aceasta sa fie o apreciere optimista.

Am devenit interesat de ofertele turistice externe o data cu posibilitatea oferita de unele banci comerciale de creditare pe termen scurt (un an sau doi) a sejururilor in strainatate ale persoanelor fizice. Drept pentru care m-am prezentat la o agentie de turism, unde m-am interesat care este oferta de cazare cu demi-pensiune. Am optat pentru un hotel aflat chiar pe tarmul Mediteranei, -Lara Agrigento-, dupa o verificare succinta facuta pe Internet, unde prezentarea serviciilor hotelului suna in felul urmator: -Toate camerele sunt cu vedere la mare, cu baie si grup sanitar propriu, telefon direct, muzica, televiziune prin satelit, aer conditionat, frigider, uscator de par-.

Numai ca la fata locului, unde am ajuns intr-o zi de vineri, am constatat diferenta intre reclama intensa promovata in Romania si realitatea -romaneasca- a serviciilor hoteliere turcesti. Camera era, intr-adevar, cu vedere la mare, dar zgomotul valurilor izbindu-se de stanci nu putea razbate din cauza celui al avioanelor care survolau hotelul, la mica inaltime, din cinci in cinci minute, 24 de ore pe zi. Parea a fi singurul fapt de natura a deranja, deoarece remarcasem deja existenta unui televizor, chiar daca fara telecomanda, a frigiderului si a instalatiei de aer conditionat, ba chiar si a unui radio tip sertar. Numai ca aparatul de radio se reducea la un difuzor din care se iveau niste fire cu izolatia roasa de vreme, iar televizorul nu avea decat cablu de alimentare, antena lipsindu-i. Frigiderul era, de fapt, un minibar ce putea functiona, cel mult, pe post de dulap, lipsindu-i posibilitatea de conectare la reteaua de curent electric. Sa te treaca toate apele, nu alta, aspect favorizat de aerul conditionat, care, desi reglat la rece, emitea o adiere incapabila sa miste mercurul termometrului mai jos de 40 de grade Celsius. Noroc, cel putin, ca functiona dusul, chiar daca prosoapele pastrau mirosul aspru de sapun ieftin, ce te duce cu gandul la sapunul de rufe fiert in cazanele de la tara. Am reclamat acestea la receptia hotelului, constatand relativ repede ca receptionerul cunostea tot atatea cuvinte in limba engleza cate incapeau in bagajul meu de cuvinte turcesti, astfel incat am apelat la serviciile ghidului local, care se tot straduia sa ne imbie cu niste excursii la pret dublu plus comision. Rezultatul a fost ca antena la televizor a fost instalata dupa doua zile, alte doua fiind necesare pentru inlocuirea frigiderului cu un altul care, desi dotat cu stecher, nu era in stare de functionare. O ultima discutie, de data aceasta cu managerul hotelului, in care am reusit sa strecor cuvantul frigider in scurtul ragaz care mi-a fost lasat dupa ce am ascultat despre marele Hagi (obsesia tuturor turcilor), a determinat schimbarea, pentru a doua oara, a frigiderului. Mai erau doua zile pana la intoarcerea acasa, astfel incat m-am resemnat a constata ca noul frigider, daca nu facea frig, macar facea zgomot. Cel putin acasa, atunci cand nu te mai rabda sufletul, ai satisfactia ca daca-ti versi naduful spunand vreo doua pe romaneste, macar te poti faci inteles.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.