Românii vor putea alege între buletinele obișnuite și buletinele cu cip, pe care vor fi stocate informații precum prenumele părinților, dar și date biometrice ca imaginea facială și amprentele. Potrivit autorităților, noile buletine includ măsuri avansate de protecție în cazul tentativelor de duplicare sau de alterale a datelor cu caracter personal și vor putea fi emise începând cu data de 1 aprilie.?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Documentul va reda în continuare numele și prenumele, sexul, cetățenia, data și locul nașterii, semnătura, fotografia, codul numeric personal și adresa. Adoptarea noii tehnologii de identificare s-a realizat diferit în Europa. În timp ce țări ca Danemarca și Irlanda au respins pur și simplu ideea, alte țări au impus-o ca obligatorie. Cele mai multe însă le dau cetățenilor posibilitatea de a alege. În unele cazuri, ideea a fost abandonată ca urmare a opoziției întâmpinate. Cel mai puternic argument împotriva acestor noi buletine este faptul că prin noile acte de identitate guvernul deține mai multe informații despre cetățeni decât este nevoie, iar datele pot fi furate cu ușurință. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿În martie 2013, Adunarea Națională a Franței a adoptat o lege care propunea crearea unui buletin biometric pentru cetățenii francezi, în scopul combaterii furtului de identitate. Cardurile urmau să includă informații personale precum amprenta, fotografia, înălțimea și culoarea ochilor. În aceeași lună, Curtea Constituțională a Franței a decis că legea este neconstituțională, potrivit Le Monde.
Irina Tracy?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
