După cutremur, sună doar un prieten!

Românii de rând trebuie să „învețe“ cum să facă față singuri unui cutremur devastator, căci, dacă ar sta în baza autorităților centrale și locale ar fi dezastru. Ca și în cazul inundațiilor. Localnicii „înotând“ în apa din case și de pe străzi, iar primarii cu mâinile în buzunare. În 25 aprilie, a avut loc un seism cu magnitudinea de 5,3 pe scara Richter, care s-a simțit în numeroase localități ale țării. La vremea respectivă s-a făcut mare vâlvă: „Vom organiza exerciții pentru antrenarea populației în caz de cutremur. Vom consolida blocurile cu bulină roșie. Vom lua măsuri astfel încât rețelele de telefonie să nu se mai blocheze ca urmare a numărului mare de apeluri“. Vorbe în vânt. După câteva zile, toți responsabilii au uitat ceea ce au declarat. Nu a trecut multă vreme și, iată că, ieri, un nou cutremur lovește România. Ce-i drept, nu a fost foarte mare pentru ca populația să intre în panică, însă specialiștii au atras atenția asupra unui aspect: „Nu trebuie neglijat acest seism“. Cert este că, ieri, la ora 10.49, a avut loc, la granița României cu Bulgaria, în zona Mării Negre, un seism cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter. Cutremurul a fost unul crustal, înregistrându-se la o adâncime de 20 de km în Marea Neagră. Directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), Gheorghe Mărmureanu, a declarat că „acest cutremur care a avut loc în zona Mangaliei a fost produs din cauza faliei seismice active Sabla, însă a fost unul banal, de suprafață, care nu s-a comparat ca intensitate cu cutremurul din anul 1901, când s-au produs valuri tsunami de patru metri înălțime. Magnitudinea cutremurului înregistrat astăzi a fost de 5,5 pe scara Richter, în timp ce în anul 1901 cutremurul a avut o intensitate de 7,2 grade“. Seismul a fost resimțit în Constanța și București, dar și în Bulgaria. Turiștii aflați pe litoral au sunat la 112, temându-se de formarea unui tsunami. La rândul său directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, a precizat că „seismul înregistrat astăzi (n.r. ieri) va fi urmat de câteva replici mai slabe ca intensitate, fiind vorba despre un cutremur de suprafață într-o zonă activă seismic“. Totodată, acesta a precizat că „zona în care s-a produs cutremurul este cunoscută ca fiind activă seismic. În general, magnitudinea seismelor din zonă nu depășește 4 grade pe scara Richter, dar sunt posibile și seisme mai puternice“. Din păcate, în prezent, nu se știe ce s-ar petrece în cazul unui cutremur mai mare. În 25 aprilie când a avut loc seismul cu magnitudinea de 5,3 pe scara Richter, rețelele de telefonie mobilă s-au blocat.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), instituția care stabilește regulile pentru piața de comunicații din România și veghează la respectarea acestora, le atrage atenția românilor ca în caz de cutremur să nu dea prea multe telefoane, căci se blochează rețeaua: „Dacă familia și prietenii sunt în afara zonei afectate, roagă pe unul dintre ei să le transmită celorlalți informații despre situația ta. În felul acesta vei da un singur telefon în loc de mai multe“. ANCOM recunoaște că „rețelele de telefonie au o capacitate limitată de gestionare a apelurilor. În situații de urgență, o creștere subită a numărului de apeluri poate duce la suprasolicitarea rețelelor și la blocarea acestora. Telefoanele date doar pentru a discuta despre ce s-a întâmplat sau despre orice altceva ce nu reprezintă o urgență pot supraîncărca rețelele de telefonie“. Cât despre 112, ANCOM avertizează că nu trebuie utilizat pentru orice fleac, căci acesta este „numărul european unic pentru apeluri de urgență în caz de incendii, accidente, urgențe medicale, dezastre și alte evenimente care necesită intervenția rapidă a serviciilor specializate“. Cu alte cuvinte, și în caz de cutremur, dacă aveți nevoie de Ambulanță sau Pompieri, folosiți 112 cu „discernământ“, căci este… special. Și în loc să informeze populația despre modul în care să reacționeze în caz de cutremur, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București s-a gândit ca până la sfârșitul lunii noiembrie să desfășoare exerciții tactice în 34 de clădiri înalte și foarte înalte din Capitală pentru a evalua posibilitățile de acțiune și pentru eficientizarea intervențiilor la incendii… Bineînțeles, și bucureștenii din aceste imobile vor fi instruiți ce să facă în caz de… incendii. Cât despre actuala situație a clădirilor din Capitală, 392 au bulină roșie, iar la un cutremur precum cel din 1977 riscă să se prăbușească. Și situația acestor imobile nu se va „îmbunătăți“ prea repede. Potrivit Primăriei Capitalei, în ultimii 18 ani au fost consolidate 12 imobile încadrate cu risc seismic din București, alte 16 fiind în curs de pregătire pentru execuție. Lucrările la un imobil din Str. Știrbei Vodă au fost încheiate, iar alte două blocuri, din Calea Victoriei și Bulevardul Nicolae Bălcescu, sunt în curs de consolidare. Totodată, Primăria Capitalei „pregătește licitații pentru 11 imobile care ar putea fi consolidate în 3-4 ani“.