În prag de alegeri, sindicatele cer creșterea salariului minim la 1.000 lei

Proiectul de lege referitor la modificarea actualului Cod al Muncii vizează în principal creșterea salariului minim brut pe țară la 1.000 lei, în paralel cu reducerea cu 4 puncte pro­cen­tuale a contribuției angajatorilor la bugetul asigurărilor sociale, reglementarea în detaliu a obiectivelor de performanță, dar și mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele de muncă pe durată determinată, de la 3 la 5 ani, a declarat luni Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), cu ocazia lansării campaniei naționale pentru strân­gerea de semnături în vederea modificării actualului act normativ.
„Prin noul proiect de lege dorim modificarea dispozițiilor privind salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel național, comunicat de Institutul Național de Statistică. Concret, urmărim creșterea salariului minim brut pe țară la 1.000 lei, în paralel cu reducerea cu 4 puncte procentuale a contribuției angaja­torilor la bugetul asigurărilor sociale, măsură care ar veni atât în sprijinul angajaților, cât și al bugetului de stat, fără ca situația financiară a angajatorilor să aibă de suferit. De asemenea, contractul individual de muncă pe durată determinată nu va mai putea fi încheiat pe o perioadă mai mare de cinci ani, iar neîndeplinirea obiectivelor de performanță nu va mai putea constitui motiv de concediere pentru necorespundere profe­sională“, a afirmat Dumitru Costin.
Acesta a precizat, totodată, că prin intermediul noului Cod al Muncii pensionarii și șomerii vor putea adera la organizațiile sindicale constituite potrivit legii, iar criteriile aplicate în cazul concedierilor colective vor suferi modificări.  „Cu ocazia stabilirii ordinii de prioritate la concediere, nu vor putea fi utilizate criterii ce țin de îndeplinirea obiectivelor de performanță de către salariați. Concedierile colective sunt dispuse pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, și astfel nu se justifică stabilirea ordinii de prioritate la concediere în funcție de motive ce țin de persoana salariatului. De asemenea, am revizuit și termenul în care angajatorul are obligația de a reangaja salariații concediați prin concediere colectivă cu prioritate pe posturile reînființate“, a mai spus președintele BNS. Noul proiect de lege prevede și sporirea numărului de sărbători legale în care nu se lucrează, prin introducerea – ca zi liberă – a Sărbătorii Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie.
Pe lângă modificarea Codului Muncii, pe lista de priorități a BNS se mai află încă trei proiecte de lege menite să corecteze erorile din legislația muncii și să completeze setul de instrumente pe care lucrătorii le au la dispoziție pentru a-și apăra drepturile. „Până la sfârșitul anului vor fi lansate în dezbatere publică și promovate: proiectul de lege privind negocierile colective, proiectul de lege privind conflictele de muncă și proiectul de lege privind ratificarea Protocolului Adițional la Carta Socială Europeană Revizuită“, a mai spus preșe­dintele BNS.

Irina Popescu