Manualele de mate și fizică, depășite de anii tranziției

De ceva vreme, parcă nimeni nu mai vorbește despre Olimpiadele balcanice sau cele pluridisciplinare, care reunesc câteva țări, ori de marile confruntări internaționale, unde la start se aliniază peste 100 de state. Este vorba despre Olimpiadele la matematică, informatică, fizică și chimie, cărora li se adaugă biologia și geografia. La toate acestea suntem într-un regres continuu. 
Dintre motivele care ar explica acest regres, cel mai important pare a fi modul în care este perceput învățământul românesc și, mai ales, cum sunt corelate între ele manualele. Chiar și în vremurile când rezultatele au fost de-a dreptul formidabile, specialiștii în elaborarea manualelor au făcut prea puțin pentru sistemul de învățământ. Dar haideți să vorbim despre un caz concret. Dacă, de exemplu, un elev participant la Olimpiada de clasa a VI-a ar avea de făcut calculul volumului unui corp cilindric, în vederea calculului densității, în mod firesc, ar trebui să știe în primul rând cum se calculează aria cercului. Surprinzător este faptul că acest subiect apare în programa școlară de matematică a clasei a VII-a din semestrul II. După aceea, dacă se ajunge în clasa a VII-a, primele lecții de fizică sunt despre oglinzi și lentile, iar pentru formarea imaginii ar fi nevoie de asemănarea triunghiurilor, un subiect despre care elevul află detalii tot la matematică de-abia în semestrul II al clasei a VII-a. Pe urmă, pentru a afla, spre exemplu, în clasa a VII-a, semestrul I, indicele de refracție la medii transparente, trebuie să folosești funcțiile trigonometrice (sinus, cosinus, tangentă). Numai că acest ultim subiect se studiază la matematică în semestrul II. Apoi ar mai fi ceva. Despre planul înclinat, elevii se apucă să învețe la fizică în semestrul I, dar nu pot rezolva diverse subiecte, deoarece ar avea nevoie să cunoască și funcțiile trigonometrice și Teorema lui Pitagora, despre ale căror taine află de-abia la matematică în semestrul II.
Bun. Și acum să amintim și despre "performanțele" înregistrate la sfârșitul săptămânii trecute, când a avut loc prima etapă la Olimpiada pe sector la fizică – clasa a VII-a, unde cel mai "tare" elev a acumulat abia-abia 21 de puncte din 30 posibile (culmea ironiei este că părintele acestui elev este chiar profesor de fizică). De această primă etapă se poate trece cu o medie de 4,33. Ceea ce este cel mai dureros abia acum vine: cei care au elaborat al doilea subiect (refracția într-o prismă) pentru clasa a VII-a s-au inspirat din culegerea pentru elevii de liceu a Margaretei Ailincăi. În atare condiții, nici nu ne mai miră dezinteresul cu care tratează elevii și părinții Olimpiadele la diverse materii. Pe de altă parte, mai există problema că materia școlară semestrială nu este corelată de la o specialitate la alta. Și asta se întâmplă de cel puțin 20 de ani încoace.