Medicii ameninţă că vor pune halatele în cui de la 1 septembrie dacă nu vor fi scoşi din categoria funcţionarilor publici. Aceştia mai cer salarii decente, din care să poată trăi fără a primi şpăgi de la pacienţi, gest pentru care riscă să ajungă după gratii. Peste 14.000 de medici s-au reunit deja într-un grup pe reţeaua de socializare Facebook, devenit viral în doar câteva ore.
Reprezentanţii pacienţilor îi susţin şi ei pe doctori, iar sindicaliştii din Sănătate au solicitat deja, oficial, o întrevedere cu ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, precizând că legislaţia le impune tot soiul de restricţii medicilor care vor să iasă în stradă. Care sunt solicitările medicilor În primul rând, medicii cer să nu mai fie consideraţi funcţionari publici, să li se creeze un statut de medic, să aibă un salariu de bază de 1.000 de euro şi să fie plătiţi pentru gărzile efectuate. De asemenea, ei cer să aibă la dispoziţie medicamentele necesare pentru a-şi trata pacienţii şi să nu le lipsească mănuşile care acum „reprezintă un lux” în multe spitale. „Vrem aparatura pe care o au colegii noştri din alte ţări şi spitale, nu cazemate în care ne cade tavanul în cap şi miroase a mucegai”, spune unul din membrii grupului, medic rezident la Spitalul Colentina din Capitală, nemulţumit că nu i se respectă contractul de muncă ce prevede că doctorul este nevoit să stea doar şapte ore în spital, timp în care consultă pacienţii şi face intervenţiile chirurgicale necesare. „De multe ori muncim gândindu-ne la pacienţi, muncim de ne sar capacele, dar de ce să nu ne gândim şi la viaţa noastră puţin? Unii au familie…cu ce o întreţin? Să mai zic şi de copii? Da, e adevărat din şpagă pentru că din salariu nu ajunge nici pentru chirie…Până când vom accepta prostituţia medicală? Vreţi să ajungeţi cu toţii la închisoare, <>, pentru că aţi vrut să trăiţi?”, le-a scris medicul rezident colegilor săi de breaslă. În ce măsură pot face medicii grevă Membrii grupului stabilesc şi care ar fi modalităţile prin care pot pune în practică o grevă, în condiţiile legii. Unii susţin că lupta lor nu trebuie să fie una cu pacientul, ci cu guvernanţii. Alţii, în schimb, sunt de altă părere. „Pentru început, sfatul nostru este să lucrăm exact după orarul nostru de funcţionar public, 8-14, şi o singură gardă obligatorie dacă se poate. Nu mai faceţi consultaţii în plus. Sau operaţii. Sau anestezii. Respectaţi-vă oralul legal şi nu mai faceţi activităţi pararlele. Nicăieri în lume medicul nu are statut de funcţionar public”, scrie, revoltată, o doctoriţă de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. În schimb, un alt medic de la Institutul Naţional de Neurologie afirmă că asocierea noţiunii de grevă cu profesia de medic contravine principiilor de bază ale medicinei. „Refuzul de a lucra nu are aceleaşi consecinţe ca la poştaşi, mineri sau chiar profesori. Poşta poate întârzia, producţia poate stagna, copiii pot încerca să recupereze materia pierdută, în absenţa îngrijirii medicale adecvate pacienţii mor sau se agravează”, scrie specialistul. „Astfel din punct de vedere deontologic nu este posibil un refuz al medicilor de a munci, cu pretenţia de a rămâne în sistem. Din acest motiv mişcările medicilor în alte ţări nu au fost de grevă, ci de demisie în grup, deoarece demisia, prin intreruperea relaţiei-medic pacient, te scuteşte automat de răspundere”, completează acesta. 13.000 de medici mai lucrează în spitalele publice Doctorii români, care le-au solicitat pe Facebook inclusiv preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Victor Ponta să ia în calcul avertismentele formulate pe reţeaua de socializare, sunt sprijiniţi, de la distanţă, şi de alţi medici care au ales calea străinătăţii. Concret, în sistemul de sănătate au mai rămas puţin peste 13.000 de doctori la nivelul anului 2015, asta în condiţiile în care în urmă cu cinci ani erau peste 20.000 de specialişti care lucrau în spitalele publice din ţară. Micşorarea salariilor, încadrarea în statutul de funcţionar public dar şi angajările care au fost blocate în Sănătate au făcut ca sistemul să funcţioneze pe avarie de ani buni. „Nu zic nu unei posibile întoarceri, nicăieri nu este ca acasă, vă asigur! Dar nu mă pot întoarce acolo unde mă simt ca un cerşetor neputând să mă ajut pe mine, nu-mi pot ajuta pacienţii”, scrie un medic radiolog care profesează în Franţa. Deşi cei mai mulţi admit că primesc plicuri cu atenţii de la pacienţi, încriminează şpaga. „Vreau să pot să îmi văd pacienţii în linişte şi pe îndelete, să le dedic experienţa căpătată în zeci de ani de studii şi sacrificii. Dar asta nu se poate întâmpla când statul de umileşte, politicienii te umilesc, alţi bugetari-magistraţi te umilesc, presa te umileşte. […] Întreb celelalte categorii profesionale: voi aţi putea lucra în tihnă la un proiect în aceste condiţii? Iar proiectul la care lucrăm noi în fiecare zi este salvarea vieţii omeneşti. La modul cel mai concret. Nu vrem privilegii, ci tratament egal între bugetarii ţării”, a scris pe Facebook un şef de clinică de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
