Una dintre cele mai vechi meserii din lume este aceea de cizmar. Daca, pana in 1989, meseria de cizmar era respectata si situata pe loc fruntas intre meseriile din Romania, datorita faptului ca si conducatorul statului de atunci, Nicolae Ceausescu, avea aceasta meserie, acum, ea a devenit una dintre cele mai prost platite. La ora actuala, in Ramnicu Valcea mai functioneaza doar cateva ateliere autorizate de cizmarie. Cizmarii valceni se plang de faptul ca exista din ce in ce mai putini clienti, iar materialele sunt foarte scumpe, taxele din ce in ce mai mari, iar profitul scade simtitor.
Una dintre cele mai cautate cizmarii din Ramnic este cea supranumita -La italianu*-. Angajatii acestei cizmarii s-au adaptat la conditiile de piata, lucreaza cu materiale si masinarii de calitate. Gabriel Nistor are 30 de ani si practica meseria de cizmar de peste 10 ani. A indragit de mic aceasta activitate si a plecat la Cluj pentru a o invata. -La Valcea nu exista scoala profesionala cu aceasta specializare. Nici nu a existat vreodata si poate nici nu o sa existe. Am fost nevoit sa plec la Cluj unde am invatat ce inseamna adevarata cizmarie. Desi multi cred ca este o meserie usoara si banoasa, nu este asa deloc. Dimpotriva, este o meserie extrem de murdara si nici banoasa nu prea este. Cred ca, la ora actuala, eu sunt printre cei mai tineri cizmari din Ramnic si ma mandresc cu asta-, ne-a declarat Gabriel Nistor.
Sezonul si darile doboara profitul
Conform afirmatiilor facute de cizmari, inainte de revolutia din 1989, incaltamintea era mai ieftina, iar clientii numerosi. In principiu, se foloseau cam aceleasi materiale ca si acum, numai ca modul de lucru era rudimentar. -Oamenii care practica aceasta meserie de ceva timp stiu cum se lucra inainte. Si acum exista cizmari care sunt obisnuiti sa lucreze cu cuie de lemn si cu ciocanul si tin clientii cate patru-cinci zile pana termina o lucrare. Noua ne trec prin maini si 400 de perechi de pantofi pe zi, iar datorita acestei masinarii scutim munca a cinci angajati, pentru ca este a doua masinarie de acest gen din Romania. Cine face munca aceasta de placere multumeste pe toata lumea prin rapiditate si eficienta-, ne-a precizat Cristian Secaru, care conduce o cizmarie.
Cele mai multe solicitari sunt in sezonul toamna-iarna, cand, conform aprecierilor, oamenii apeleaza la cizmar mai des decat la doctor. Pe perioada de vara, in schimb, nu se face treaba niciodata, pentru ca oamenii prefera incaltamintea usoara, slapi, sandale sau chiar papuci de plastic. Oricum, incaltamintea comercializata la ora actuala in Romania se fabrica dupa conceptul occidental: -incaltaminte de unica folosinta-, iar ramnicenii prefera sa achizitioneze alte incaltari decat sa le repare. -Oamenii vin la noi sa repare o pereche de pantofi, de exemplu. Cand le spun pretul, 80-90.000 de lei, stramba din nas si spun ca e prea mult. Mai lasam noi la pret, mai negociem, dar tot nemultumiti sunt, si unii pleaca si isi iau alte incaltari-, ne-a marturisit Cristian Secaru. In plus, atelierul de cizmarie pe care il conduce nu scoate bani cat mananca, asa cum se exprima cel care il detine.
Incaltaminte la comanda, o afacere profitabila
Exista insa si o alta categorie de cizmari, cei care fac incaltaminte la comanda. Aceia au prins o piata de desfacere interna sau externa si au un profit considerabil din aceasta afacere, insa numarul acestor comercianti este redus in judetul Valcea, iar cele doua afaceri nu se pot compara: -Nu se poate compara un atelier de cizmarie care repara incaltaminte cu unul care face la comanda. Primul traieste strict din reparatii, iar cel de-al doilea dezvolta o afacere profitabila si mult mai banoasa. Momentan, si noi ne aprovizionam de la o fabrica ce lucreaza pentru export incaltaminte, si materialele sunt bune si fac toti banii, insa trebuie sa stii cum sa multumesti clientul-, a incheiat Cristian Secaru.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info




















