O româncă a pierdut, la CEDO, procesul împotriva statului care i-a mutat embrionii

Povestea Danielei Knecht se întinde pe ultimii patru ani și atrage atenția prin finalitatea neașteptată care a lăsat-o pe româncă fără embrioni, în mod legal. Daniela Knecht a depozitat 16 embrioni în 2008 la o clinică din București, ce a fost închisă un an mai târziu, în cadrul unei anchete privind licența de funcționare ca bancă de embrioni. Tot materialul genetic din clinica a fost confiscat de stat și embrionii lui Knecht, împreună cu ceilalți depozitați acolo, au fost transferați la Institutul Mina Minovici.
Îngrijorată de starea embrionilor, după ce a discutat cu mai multe instituții inclusiv Ministerul Sănătății, Knecht a încercat să îi recupereze. Transferul nu a mai avut loc deoarece Agenția Națională de Transplant din România a refuzat această acțiune, motivând că nu poate garanta că minimele condiții sanitare au fost îndeplinite pentru conservarea embrionilor, având în vedere că instituția medicală ce i-a depozitat prima dată nu avea licență. Femeia a reacționat legal la această problemă și a dat în judecată Agenția sperând să i se facă dreptate. Însă instanța supremă a decis, în mai 2011, că agenția trebuie să autorizeze transferul embrionilor. Daniela nu a reușit însă să transfere embrionii la o altă clinică, întrucât aceasta a cerut întregul istoric al depozitării.
Procurorii români, care anchetau cazul clinicii fără licență, au decis apoi transferul embrionilor la o altă instituție de stat, care i-a preluat în octombrie 2011. Knecht susține că transferul s-a făcut fără acceptul său și că nu dorește să suporte o operațiune de fertilizare in vitro la acea instituție medicală, întrucât a avut "experiențe rele" acolo și nu are încredere in medici. Knecht a subliniat că are dreptul să fie asistată de doctorii aleși de ea însăși și că, în urma unui conflict între instituțiile de stat, nu a reușit să facă încă o fertilizare in vitro, ceea ce, la vârsta ei, 45 de ani, îi aduce prejudicii. CEDO a decis că cererea lui Knecht este admisibilă, conform articolului 8 al Convenției Europene privind Drepturile Omului. Cu toate acestea, a explicat că o interferență cu Articolul 8 poate fi justificată "respectând legea" și este "necesară într-o societate democratică".  În hotărârea sa, explică faptul că decizia de a lua în custodie embrionii în prima etapă a fost luată conform codului penal român și măsura a urmărit un scop legitim, acela de a preveni o infracțiune și a apăra siguranța publică, mai ales în contextul unei clinici care opera fără autoritate. Mai mult, CEDO a arătat că refuzul și acțiunile Agenției Naționale de Transplant au fost judecate de tribunalele naționale și nu există suficiente dovezi privind experiențele trecute ale lui Knecht privind fertilizarea in vitro pentru a încadra plângerea acesteia la Articolul 8, deci nu a fost nicio încălcare a acestuia.
În iunie, guvernul României a transmis CEDO că instituția sa medicală a fost de acord ca Knecht să fie fertilizată in vitro cu un doctor ales de ea, din România sau străinătate. CEDO a mai fost informată că o altă clinică privată din București este dispusă să accepte embrionii și că Knecht se află în discuții cu aceasta privind un posibil transfer.

Irina Popescu