Acasă Social ONG-ul „Salvați Copiii” cere ca prin lege să poată fi alăptați în...

ONG-ul „Salvați Copiii” cere ca prin lege să poată fi alăptați în spații publice copiii de orice vârstă

DISTRIBUIȚI

Deși propunerea legislativă privind alăptarea în spații publice, aflată în proces de adoptare în Senatul României, răspunde nevoii de protecție a mamelor și copiilor lor împotriva oricărei forme de discriminare ori de încălcare a dreptului la hrană al copiilor, inclusiv în spații publice, Salvați Copiii constată că inițiatorii proiectului de lege restrâng protecția la copiii ”de până la 24 de luni”, creând premisele unui tratament discriminatoriu, în dezacord cu principiul interesului superior al copilului.
Proiectul de lege sancționează cu amendă evacuarea dintr-un spațiu public a mamei și copilului, interzicerea în orice mod a alăptării sau refuzul de a furniza servicii unei persoane pe motiv că mama își hrănește copilul la sân. Astfel de reglementări de protecție a mamei și copilului în unul dintre momentele esențiale ale relației mamă-copil, cu beneficii uriașe pentru sănătatea lor biologică și emoțională, se aflau de mult timp pe agenda societății civile și a specialiștilor din domeniul medical.
Proiectul de lege, în forma actuală, impune arbitrar o limită de vârstă a copilului protejat împreună cu mama sa împotriva discriminării. Cu toate că, în Expunerea de motive a inițiativei legislative, se invocă caracterul discriminatoriu al comportamentelor care se opun ori îngrădesc alăptarea copiilor în spații publice, reglementările propuse vor avea ca efect, în final, instaurarea unui regim de protecție exclusiv pentru mamele care au la sân copii mai mici de 2 ani. Articolul 2 al proiectului de lege face referire, în mod repetat și suspect de precis, la vârsta copilului alăptat, ”copil alăptat de până la 24 de luni”, lăsând de înțeles că inițiatorii scot din sfera de protecție situațiile când copiii depășesc această vârstă.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România, explică că stabilirea unei limite de vârstă a copilului (”copil de până la 24 de luni”) este contrară principiului interesului superior al copilului: ”Păstrarea acestei restrângeri a vârstei copilului (24 de luni) transformă proiectul de lege într-un text juridic discriminatoriu sui generis la adresa mamelor și copiilor lor. În opinia noastră, nu există nicio rațiune juridică, medicală ori etică pentru includerea acestei limitări. Reamintim inițiatorilor propunerii legislative că orice reglementare adoptată în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului se subordonează cu prioritate interesului superior al copilului, principiu constituțional, în determinarea căruia trebuie să se aibă în vedere nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie ale copilului, fie de 24 de luni fie mai mare. Concluzia este că această condiționare legată de vârsta copilului încalcă dreptul la viață și dezvoltare al copilului și, pe cale de consecință, este contrară interesului său superior.”
Recomandarea OMS pentru continuarea alăptării nu se oprește la vârsta de 2 ani a copilului. Deoarece nu putem presupune existența vreunui argument rațional pentru această separare deliberată a copiilor mai mici de 2 ani, protejați împotriva discriminării, de ceilalți copii mai mari, care sunt excluși, considerăm că inițiatorii au aplicat fără discernământ recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de a continua alăptarea până la vârsta de doi ani a copilului. De fapt, în toate textele OMS în care este promovată alăptarea ca măsură primordială în asigurarea sănătății și supraviețuirii copilului în primii săi ani de viață, se vorbește despre alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață ale copilului și continuarea hrănirii la sân până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului și dincolo de această vârstă.2 Această recomandare OMS nu poate deveni punct de plecare ori argument în emiterea unei restricții de vârstă a copilului al cărui drept de a fi hrănit cu lapte matern este fundamental și niciodată supus vreunei condiționări arbitrare exterioare ființei sale.
Cu excepția Scoției, legislațiile din Europa și alte state ale lumii nu impun un prag al vârstei copilului. În Marea Britanie, legea Equality Act 20103 clarifică protecția împotriva discriminării ori hărțuirii mamelor care-și alăptează copilul în spații publice, indiferent de vârsta acestuia. În proiectul de lege inițial, fusese introdusă limita de 6 luni a vârstei copilului care beneficia de protecție în cazul alăptării lui în spații publice. Organizațiile civice ale mamelor și ale medicilor și reprezentanții instituțiilor medicale s-au opus acestei limite, subliniind faptul că politicienii fac o mare confuzie între recomandarea OMS de alăptare exclusivă a copilului până la 6 luni cu protecția mamei împotriva discriminării care nu ar trebui să fie limitată în niciun fel de vârsta copilului alăptat. De asemenea, legislația muncii din Franța4 oferă o serie de facilități de hrănire a copilului la locul de muncă și nu face nicio precizare cu privire la vârsta copilului. Curtea Supremă de Justiție a Canadei5 a apărat, prin hotărâri judecătorești, dreptul mamei de a alăpta în spații publice, iar Human Rights Act6, adoptat în câteva provincii, interzice discriminarea fără alte precizări privind vârsta copiilor. Legislațiile din Suedia, Finlanda, Islanda ori Spania nu amintesc de nicio limită de vârstă a copilului alăptat.
Considerăm că trebuie modificat imediat proiectul de lege aflat în procedură legislativă în Senatul României, prin eliminarea pragului de vârstă al copilului. Argumentele prezentate mai sus impun eliminarea din cele 3 texte juridice (art. 2 al proiectului de lege, literele a, b și c) a sintagmei ”de până la 24 de luni”, textul de lege devenind următorul:
Art. 2. Constituie contravenție și se sancționează faptele săvârșite în oricare din următoarele forme:
a) Evacuarea dintr-un spațiu public a unei mame care are dreptul de a se afla în acel spațiu și care alăptează un copil;
b) Interzicerea în orice mod a alăptării în spații publice a unui copil;
c) Refuzul furnizării de servicii unei persoane pentru că alăptează un copil, în condițiile în care persoana are dreptul de a beneficia de serviciul respectiv.
Nu credem că este nevoie de definirea sintagmei ”spațiu public”, conform celor sugerate de Consiliul Legislativ în avizul său consultativ, deoarece înțelesul său comun este circumscris juridic la situațiile în care mama are ”dreptul de a se afla” în acel spațiu în care are loc alăptarea copilului. Orice definiție ar putea conține temeiuri de interpretare în favoarea celor care se vor opune ori vor obstrucționa dreptul mamei de a-și hrăni copilul la sân în spații publice.
Observațiile și recomandările de mai sus au fost trimise următorilor senatori și deputați, inițiatori ai proiectului de lege: Gorghiu Alina-Ștefania – senator PNL; Dănăilă Leon – senator PNL; Bulai Iulian – deputat USR; Calista Mara-Daniela – deputat PNL; Chichirău Cosette-Paula – deputat USR; Cozmanciuc Corneliu-Mugurel – deputat PNL; Dehelean Silviu – deputat USR; Ghinea Cristian – deputat USR; Pop Rareş-Tudor – deputat USR; Prună Cristina-Mădălina – deputat USR; Raeţchi Ovidiu Alexandru – deputat PNL; Săftoiu Ana Adriana – deputat PNL; Schelean Valeria-Diana – deputat PNL; Trăilă Cristina – deputat PNL; Ungureanu Emanuel-Dumitru – deputat USR; Zainea Cornel – deputat USR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.