Retrocedarea lacasurilor de cult se va face prin restituire sau acordarea de despagubiri

Reprezentanti ai Sinodului Permanent al Bisericii Greco-Catolice s-au intrunit, recent, la Cluj, pentru a analiza situatia creata in urma comunicatului remis de Sinodul Metropolitan Ortodox al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Cu acest prilej, Sinodul a criticat dur si comportamentul statului roman cu privire la tergiversarea retrocedarii lacasurilor de cult, confiscate Bisericii Greco-Catolice de catre stat: -Dupa mai bine de 16 ani de la instituirea democratiei in Romania, observam ca statul vorbeste despre oferte <generoase> facute Bisericii Greco-Catolice, dar, in realitate, acestea nu au imbracat, pana in prezent, forma concreta ceruta intr-un stat de drept – adica o lege, ci se prezinta ca propuneri ce urmaresc tergiversarea retrocedarii lacasurilor de cult, confiscate abuziv de catre stat-, se arata intr-un comunicat semnat de PF Lucian Muresan, PS Virgil Bercea si PS Florentin Crihalmeanu. In acest context, reprezentantii Bisericii Romane Greco-Catolice au cerut statului elaborarea unei legi cu privire la retrocedarea lacasurilor de cult ce i-au apartinut, inaintand si o propunere a formei pe care aceasta lege ar trebui sa o aiba. Astfel, proiectul de lege propus de acestia are trei articole. Un prim articol se refera la restituirea in natura a bisericilor catedrale, vicariale si protopopiale, in termen de sase luni de la aparitia legii. In termen de un an de la aparitia legii, ar urma sa fie restituite manastirile, bisericile simbol si bisericile din centrele urbane, dar si bisericile din mediul rural unde exista comunitate greco-catolica reconstituita. Punctul secund al primului articol se refera la nuda proprietate si precizeaza ca pentru lacasurile de cult din localitatile rurale unde exista comunitate greco-catolica reconstituita si o singura biserica – fosta greco-catolica – se restituie odata cu aparitia legii, dar aceste lacasuri de cult vor fi folosite alternativ de ambele comunitati pe o perioada de pana la trei ani, dupa care imobilul va fi lasat in deplina proprietate proprietarului de drept.

Al doilea articol ar urma sa valideze lista imobilelor ce fac obiectul legii, iar cel de-al treilea se refera la despagubiri si are urmatorul text: -Pentru lacasurile de cult si alte proprietati care nu se restituie din orice motive, se va constitui un drept de creanta al Bisericii Greco-Catolice asupra statului roman, asupra unei sume care sa corespunda valorii evaluate a acestor bunuri la data confiscarii lor, drepturile decurgand din aceasta creanta urmand sa constituie o renta perpetua pe care statul o va asigura anual. Intinderea acestor drepturi de creanta va fi stabilita, in termen de maximum un an, de o comisie paritara, constituita in conditiile legii-.

Ramona Moraru