Ieri dupa-masa, situl arheologic din Piata Unirii, Cluj-Napoca, trebuia sa fie acoperit cu nisip si pamant vegetal, din dispozitia viceprimarului Boros Janos.
Pe tot parcursul zilei, nervii arheologilor si ai ziaristilor au fost solicitati la maxim doar ca dupa-masa sa se afle ca primarul Clujului, Emil Boc, a sunat din SUA, unde se afla saptamana aceasta, pentru a stopa intentia lui Boros.
Avizul primariei expira in 15 octombrie
Ieri dimineata, echipa de arheologi care sapa pe situl din Piata Unirii a intrat in alerta la aflarea vestii ca dupa-masa urmeaza sa fie astupata -groapa-, desi ei mai aveau nevoie de cateva zile pentru desenele si fotografiile finale, necesare intocmirii raportului de cercetare, sapaturile propriu-zise fiind finalizate.
De dimineata, pe la orele 9.00-10.00, o echipa a RADP Cluj a scos stalpii de pe trotuar, gardul care margineste partea de sud a saptaturilor arheologice si piatra cubica de pe jos pentru a permite accesul la sit.
Marius Cataniciu, directorul RADP Cluj, a confirmat ieri ca a primit dispozitie de la primarie sa faca aceste lucrari, dar ca o alta firma se ocupa de astuparea propriu-zisa a -gropilor-.
Potrivit arheologului Valentin Voisan, din cadrul Muzeului National de Istorie al Transilvaniei, s-a primit un aviz de la primarie pentru sapaturi, insa acesta prevedea 90 de zile de la inceperea
cercetarilor, care au demarat in 15 iulie. Rezulta ca avizul expira abia in 15 octombrie. Viceprimarul Boros Janos, membru UDMR, a dat ieri dispozitie de acoperire a sapaturilor cu un strat de nisip de 50 de centimetri si pamant vegetal. Pentru curtea romana, Boros a decis acoperirea doar cu nisip, urmand a se organiza un concurs de idei, iar -daca urbanistii vor considera ca situl trebuie conservat, se va pune in valoare-, a spus viceprimarul Clujului. Acesta si-a motivat decizia de a acoperi sapaturile prin faptul ca in 30 septembrie a expirat termenul si -problema trebuie rezolvata-.
Barbulescu: -Nu e legal-
Mihai Barbulescu, presedintele Comisiei Nationale de Arheologie (CNA), a fost ieri prezent pe situl de la Cluj, in jurul amiezii.
El a spus ca nu este normal ca un viceprimar sa decida de unul singur ce se intampla cu un sit arheologic inclus in planul national de cercetare arheologica. In opinia dlui Barbulescu, dupa ce arheologii de la MNIT vor prezenta un raport in fata CNA, primaria si Consiliul local vor trebui sa convoace o dezbatere publica, la care sa participe si specialisti, dar si societatea civila si de abia apoi sa se ia o decizie.
-Nu este legala interventia pe un santier anterior incheierii cercetarii-, a conchis presedintele comisiei. Potrivit arheologului Valentin Voisan, in urma cercetarilor arheologice din Piata Unirii s-a descoperit curtea unei case romane, pavata cu dale de calcar, si doua coloane romane din secolul III, cu capitel toscan. In sapatura de langa, au fost descoperite doua case de pe vremea romana, mai precis sistemul de incalzire tip hypocaust.
Razboiul lui Funar cu -ungurii-
Sapaturile arheologice din Piata Unirii au inceput in timpul mandatului de primar al lui Gheorghe Funar, cu proteste vehemente din partea reprezentantilor comunitatii maghiare si a bisericii romano-catolice.
In 1993, arheologii din cadrul Muzeului National de Istorie al Transilvaniei au inceput sapaturile la partea de sud-est a pietei, urmand a fi inaugurat si celalalt obiectiv, un sit in partea de sud-vest. Preoti si membri maghiari ai societatii civile clujene s-au legat cu lanturi in jurul pietei si nu au vrut sa lase arheologii sa se apuce de treaba. In luna mai a acestui an, Comisia Nationala de Arheologie a luat decizia acoperirii sitului din partea estica si a dat termen arheologilor sa isi incheie cercetarile la celalalt obiectiv pana in data de 30 septembrie.
Toata istoria sapaturilor arheologice din Piata Unirii a primit inca de la inceput o tenta de razboi intretnic intre nationalistul primar Gheorghe Funar si comunitatea maghiara, pentru care piata si statuia lui Matei Corvin, amplasata in centrul acesteia, avea si are o importanta deosebita.
