Uniunea Europeana nu ne primeste bolnavi

Statele care vor sa adere la Uniunea Europeana trebuie sa stie ca tarile cu investitii **minore** in sanatate si educatie nu pot spera la o dezvoltare economica substantiala, pentru ca oamenii bolnavi nu sunt productivi, releva un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii si Bancii Mondiale. Este un avertisment mai mult decat semnificativ pentru Romania, ale carei probleme de finantare in domeniul sanitar stau la originea numeroaselor convulsii ale sistemului, din ultima perioada.

Raportul celor doua organizatii a fost prezentat cu ocazia reuniunii anuale a Federatiei Europene a Industriilor si Asociatiilor Farmaceutice de la Atena.

Speranta de viata, un indicator… vital

Indicatorii tarilor care vor sa adere la UE demonstreaza ca alocatiile pentru sanatate sunt mici, morbiditatea si mortalitatea sunt mult mai mari decat in statele membre, iar speranta de viata in tarile fostului bloc socialist este semnificativ mai mica in comparatie cu cea din Occident.

Speranta de viata in tarile occidentale a crescut substantial. Cresterea in tarile est-europene a fost in cel mai bun caz neglijabila, iar in Ungaria, Polonia, Bulgaria si Romania a fost un declin in ce priveste speranta de viata a barbatilor. Nici o tara est-europeana nu a inregistrat o crestere a sperantei de viata la barbati, diferenta fiind de opt ani, in cele mai **rele situatii din tarile Europei occidentale si cele din fostul bloc comunist-. Declinul a inceput inainte de colapsul regimurilor socialiste, dar, in pofida schimbarilor, situatia a continuat sa se deterioreze, in majoritatea tarilor din Europa centrala si de est, si dupa *89, chiar daca, in unele tari, au aparut ceva schimbari in bine.

Diferenta medie privind speranta de viata la nastere este de 6,06 ani intre tarile central si est-europene si restul continentului. Cea mai mare parte din aceasta diferenta (43%) se resimte la grupurile de barbati intre 35 si 64 de ani, 23% in grupurile de 65 de ani si peste, iar 15% la copii.

Foarte importanta pentru tarile care vor sa adere este imbunatatirea indicatorului privind speranta de viata. De exemplu, in America, intre anii 1960 si 1997, speranta de viata la nastere a crescut cu aproximativ 10%, de la 69,7 la 76,5. Analize empirice arata ca un ajutor puternic a venit si din partea dezvoltarii cercetarii, prin aparitia multor produse medicale noi, dar si prin sporirea continua a calitatii serviciilor medicale, bazate pe ultimele descoperiri. In tarile membre ale UE, cercetarea nu este punctul forte, noile medicamente fiind aduse de societatile private farmaceutice, de aceea autoritatile trebuie sa fie in parteneriat cu acestea.

Dezvoltarea economica inseamna, mai ales, sanatate

Legat de mortalitate, principala cauza de deces in randul populatiei tarilor candidate o constituie bolile cardiovasculare (54%), cauze externe/accidente (23%), bolile respiratorii (16%). In Scotia, Noua Zeelanda si America, incidenta bolilor coronariene a scazut cu aproape 20% in ultimele decenii, dupa ce autoritatile au inteles ca dezvoltarea economica are la baza sanatatea oamenilor.

Dezvoltarea economica este compromisa de populatia cu probleme de sanatate, iar tarile care vor sa adere la UE au oameni cu o sanatate mai putin buna decat a celor din tarile membre. Decesele premature numeroase din respectivele state sunt o problema, iar un serviciu eficient de sanatate trebuie sa contribuie semnificativ la capitalul uman al unei tari. In plus, sanatatea actuala a europenilor din Occident poate fi in pericol dupa extindere, pentru ca boli precum cele cu transmitere sexuala (sifilis) – eradicate in tarile UE – sunt foarte numeroase in statele candidate. Se pune problema chiar a malariei, dupa aderarea Turciei.

Cheltuielile din PIB pentru sanatate sunt cele mai mici in Romania, cu 4%, urmata de Bulgaria (5%), Ungaria, Republica Ceha, Polonia, Slovenia si Slovacia, cu pana in 8%.

Intr-o Europa imbatranita, -stralucim- prin mortalitate

Europa cunoaste cea mai dramatica imbatranire din istorie, in conditiile in care natalitatea este in scadere in toate tarile de pe continent, iar speranta de viata a crescut in cele mai multe din statele Uniunii Europene. Progresul inregistrat de medicina si de sistemul public de sanatate in tarile Uniunii Europene a dus la cresterea sperantei de viata in respectivele state, cu circa 25 de ani intr-un secol.

Previziunile arata ca, in 2050, 60% din europeni vor avea peste 65 de ani, iar in Germania, Spania si Italia vor fi mai mult octogenari decat tineri la majorat. Aceasta evolutie ar putea fi pozitiva daca cei care imbatranesc sunt sanatosi, traiesc mai mult, mentinandu-si independenta, sunt activi social, au acces la servicii si informatii medicale de calitate. Un studiu recent arata insa ca mai putin de jumatate din europenii tarilor candidate cred ca starea lor de sanatate este buna, in timp ce occidentalii spun adesea ca singura lor boala este batranetea.

Speranta de viata sanatoasa este, in tarile UE, de 70 de ani in medie, in timp ce in tarile candidate (Romania, Ungaria, Polonia, Republica Ceha,) si in celelalte tari din Europa centrala si de est este mai mica de 65 de ani. In plus, incidenta bolilor cardiovasculare peste 65 de ani este, in tarile candidate, de doua ori mai mare decat in UE. In Romania, spre exemplu, mortalitatea este – potrivit OMS – dubla fata de cea din statele membre ale Uniunii.

Oprirea imbatranirii continentului ar putea fi realizata prin politici demografice moderne, sustinute financiar si bazate pe standarde de viata ridicate si reforme sanitare realiste, care sa permita ingrijiri de sanatate bazate pe ultimele rezultate ale cercetarii. O populatie sanatoasa pana la varste cat mai inaintate inseamna o economie de fonduri, iar economistii in sanatate si autoritatile fiecarui stat candidat la aderare ar trebui sa faca astfel de calcule, conchid specialistii.