Acasă Special Dinozauri vii din fosilele Cretacicului

Dinozauri vii din fosilele Cretacicului

DISTRIBUIȚI

Descoperirea unei capuse, veche de 90 milioane de ani, fosilizata in chihlimbar si care se pare ca se hranea cu sangele dinozaurilor, a determinat oamenii de stiinta sa vehiculeze ideea conform careia aceasta ar putea contine ADN-ul infricosatoarelor creaturi. In ciuda acestui fapt, cercetatorii care studiaza parazitul au declarat ca nu intentioneaza sa transforme filmul Jurassic Park in realitate, ei continuand sa creada ca sansele de a gasi urme de ADN sunt slabe. Acestia au precizat, insa, ca vor sa conserve specimenul deoarece prezinta trasaturi unice nemaiintalnite la capusele din zilele noastre. Desi -Carios jerseyi-, dupa cum este numita capusa in literatura de specialitate, a trait in Cretacicul superior, in aceeasi perioada cu dinozaurii, Hans Klompen, profesor de entomologie la Universitatea de Stat din Ohio, unde este studiat parazitul, se declara pesimist in ceea ce priveste gasirea urmelor de ADN de la dinozauri in fosila capusei. -In nici un caz nu vom putea reconstitui un dinozaur din sangele unui antropod care se hranea cu sange-. Parazitul este cea mai veche fosila cunoscuta pana in prezent din clasa Parazitoformelor. Descoperirea lui creste varsta clasei din care face parte cu 50milioane de ani, conform afirmatiilor lui Klompen. -Carios jerseyi- este un Argasid sau o capusa moale, vechimea fosilei fiind estimata la 90-94 milioane de ani. -Capusele se hranesc cu orice care contine sange-, precizeaza Klompen. Din pacate, hrana precisa a capusei va ramane un mister, din moment ce oamenii de stiinta nu intentioneaza sa o disece. Capusa a fost descoperita cu cativa ani in urma in New Jersey, Statele Unite, si masoara 0,520 mm cu 0,445 mm. Cercetatorii au fost uimiti de cele cateva zeci de perisori aliniati pe doua siruri de pe spatele sau. -A fost surprinzator. In mod normal, capusele moi au mult mai putini perisori pe intregul corp. Dar acest specimen este mult mai aproape de ceea ce eu anticipasem ca fiind punctul de inceput al evolutiei clasei lui-, este de parere Klompen. -Majoritatea perisorilor de pe corpul unei capuse sunt probabil, receptori-, a explicat acesta. -Daca ceva sau cineva se apropie prea tare, capusa devine constienta de acest lucru. Alte Argaside au perisori, dar acestia sunt in mod normal mult mai lungi si aranjati haotic-. Klompen este de parere ca parazitul gasit in New Jersey s-a hranit mai probabil cu sangele pasarilor de mare calatoare, decat cu cel al dinozaurilor, mai ales ca specimenul dovedeste similaritati cu un grup de capuse cunoscute ca hranindu-se cu sangele acestor pasari. Iar descoperirea, in aceeasi bucata de chihlimbar, a unei pene mici de 7,5 mm de la o pasare neidentificata intareste teoria lui Klompen. -Pana sugereaza faptul ca aceasta capusa ar fi putut calatori in America de Nord pe o astfel de pasare de mare-, a concluzionat profesorul universitar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.