Asteptat cu sufletul la gura de suporterii celor doua rivale de-o viata, jocul tur dintre Milan si Inter, contand pentru semifinalele Ligii Campionilor, n-a iesit din tiparele arhicunoscute. La fel ca in confruntarile din Serie A, Milan – Inter a fost un meci cu -parfum de razboi-. Atat de tare s-a jucat. Dueluri necrutatoare, angajament maxim, concentrare perfecta, un stadion plin ochi (80.000 de spectatori, dintre care doar aproape 10.000 de fani interisti; lucru normal, caci Milan a fost gazda!), arbitraj in general bun al rusului Ivanov, nici un gol. Asta ar fi, pe scurt, caracterizarea partidei de pe San Siro. Ce ar mai fi de spus ? Ca, la sfarsitul jocului, nu ne-am declarat satisfacuti de cele vazute. Intuiam scenariul, dar speram ca vom vedea goluri. N-a fost sa fie. Intr-un meci tacticizat pana la extrem, golul e floare rara. Milan a dominat, a fost echipa mai buna, si-a creat cateva situatii clare de a puncta, insa Inter a scapat cu fata curata – a jucat la sacrificiu, deseori s-a aparat cu tot efectivul, adica a facut ceea ce stie mai bine! si, in plus, a beneficiat de un portar (Toldo) in zi de gratie. Si o constatare de bun-simt: pentru microbistul indragostit de Realul lui Zidane si Figo, de poezia din jocul campioanei Europei, duelul orasului Milano n-a fost decat un chin, un simulacru de fotbal… In rest, cantarind sansele de accedere in finala, nici Milan, nici Inter nu si-au compromis obiectivul. Saptamana viitoare, totul se reia de la zero. Si tot pe -San Siro-. Cu aceleasi partituri. Scopul scuza mijloacele, dar pana cand?
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
