Ucraina, ținută în șah de șantajul economic rusesc în drumul său spre UE

Moscova continuă să gândească într-un sistem bipolar ca-n timpul Războiul Rece. Diferența este că nu SUA sunt cel mai mare inamic, ci binomul Washington-Bruxelles. Statele curtate de UE în cadrul politicilor de vecinătate prin Parteneriatul Estic (șase țari ex-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Belarus, Ucraina, Republica Moldova) sunt tot mai șantajate economic și politic de către Moscova. Mai precis, este vorba despre două capitale extrem de importante – Kiev și Chișinău – care ar putea parafa împreună cu UE mai multe acorduri care să le apropie de scopul final al aderării la UE. Bătălia este extrem de intensă iar presiunile Rusiei cresc exponențial pe ultima sută de metri rămasă până la Summitul Parteneriatul Estic de la Vilnius din luna noiembrie. După ce a declanșat de curând „războiul bomboanelor” prin care Rusia a interzis dulciurile unuia dintre cei mai mari producător de produse de cofetărie din Ucraina, compania “Roshen”, autoritățile ruse pregătesc un nou „război al vinului” cu Republica Moldova care nu va mai putea, din nou, să-și vândă produsele pe piața din Rusia. Cu toate acestea, presiunea cea mai mare este exercitată asupra Ucrainei după ce Moscova a avertizat Kievul că  în cazul semnării unui acord "sinucigaș" cu UE, Moscova va înăspri controalele pentru produsele ucrainene la frontiera dintre cele două țări. Producătorii ucraineni au avertizat deja că mărfurile lor întâmpină dificultăți reale la trecerea frontierei cu Rusia, iar premierul ucrainean a legat aceste probleme de refuzul Kievului de a se integra în Uniunea Vamală cu Rusia, Kazahstan și Belarus, condusă de Moscova. Alternativa pe care Rusia o pregătește Uniunii Europene și care este asemănată cu CAER-ul din fosta Uniune Sovietică. "Serviciile vamale rusești au luat măsuri preventive legate de pregătirea modificării reglementării controalelor în cazul în care Ucraina va semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană", a declarat Serghei Glaziev, consilier al președintelui rus Vladimir Putin, citat de agenția RIA Novosti. "Pentru moment, încă nu am tras concluzii (…), însă, din precauție, ne pregătim să înăsprim controalele vamale, în cazul în care Ucraina va face pasul sinucigaș să semneze un acord de asociere cu UE", a adăugat el. De asemenea, Rusia a întărit relațiile economice-militare cu Armenia, în special datorită conflictul înghețat din regiunea Nagorno-Karabach, iar în Georgia, guvernul Ivanișvili se arată mai degrabă favorabil destinderii relației cu Moscova și privește aderarea la NATO ca un obiectiv secundar. De asemenea, chiar zilele trecute președintele Putin a zburat la Baku, acolo a bătut palma cu omologul său, Ilham Aliev pentru o serie de acorduri „cu perspective de 15-20 de ani” în privința cooperării extinse în domeniul petrolier – prin Lukoil și Rosneft –  în zona Mării Caspice. În ceea ce privește Belarusul, această țară a acceptat încă de la început prezența în troica primordială a Uniunii Vamale – Rusia, Kazahstan, Belarus.

Timoșenko, cheia summit-ului de la Vilnius

Dată fiind această situație, de altfel una cu repetiție, autoritățile ruse neagă însă că ar fi declanșat un "război comercial" motivat politic împotriva vecinului ucrainean. Însă patronatul ucrainean apreciază că măsurile aplicate la vama rusă ar suspenda, "de facto, exporturile pentru o durată nedeterminată". În prezent, Ucraina merge o sârmă extrem de subțire, încercând un balans cât mai fin între UE și Moscova. O situație extrem de precară și o sabie cu dublu tăiș pentru președintele Viktor Ianukovici. Pe de o parte, Rusia presează de mai mulți ani pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală iar pe de cealaltă parte UE presează în „dosarul Timoșenko”, fostul premier încercat acum pentru mai multe capete de acuzare. Analiștii politici de la Kiev opinează că în momentul de față parafarea vreunui acord cu UE la Vilnius este practic imposibilă în cazul în care actualul regim de la Kiev nu va face nicio concesie în ceea ce privește viitorul Iuliei Timoșenko. „Într-adevăr, în luna martie Institutul pentru Politici Mondiale (IWP) a trimis către toate ministerele de profil și instituții responsabile scrisori și așa-numitul „calendar de la Vilnius” (în care sunt indicate datele summit-ului de la Vilnius, pentru ca cei aflați la putere să înțeleagă cât timp mai au la dispoziție), în care am cerut să fim informați despre ce se face concret în vederea realizării planului de implementare a recomandărilor UE. ?ê?£apte organe de profil, inclusiv Ministerul de Externe, Ministerul Justiției, Consiliul Securității Naționale – au răspuns destul de detaliat la cererea Institutului. La majoritatea punctelor progresul diferă, dar acesta nu este atât de evident, încât Uniunea Europeană și-ar permite să închidă ochii la cazul deținutei Iuliei Timoșenko. În principiu, la toate nivelele din Ucraina se observă tot mai multă înțelegere că fără soluționarea problemei Iuliei Timoșenko semnarea Acordului de asociere practic este imposibilă”, este de părere analistul politic Aliona Ghetmanciuk, intervievată de agenția de presă Karadeniz Press.

Miza pentru UE: de ce poate fi un moment istoric pozitiv sau negativ?

În același timp, și Uniunea Europeană ar putea suferi un eșec major în politicile sale de la granițele estice în cazul în care nu vor oferi perspective cât mai clare pentru o lărgire spre Est. O atmosferă destul de încărcată pentru statele din vestul Europei care consideră deja hazardată o lărgire a UE în partea sa răsăriteană, atât timp cât blocul estic al UE (inclusiv partea balcanică) se confruntă cu probleme încă nerezolvate de corupție și instabilitate politică. În plus, țările din Occident cred că, odată cu liberalizarea vizelor, acestea vor fi „invadate” de forță ieftină de muncă care vor lua locul propriilor cetățeni. Pe lângă acest lucru, există și o serie de probleme ce țin de sistemele sociale ale acestor țări și totodată de valul de criminalitate cu care acestea s-ar putea confrunta. Cu toate acestea, summit-ul de la Vilnius poate fi un moment istoric pentru evoluția ulterioară a acestei zone pentru anii ce vor urma iar UE trebuie să-și calculeze atent pașii în cadru acestei provocări politico-economice lansată de Moscova, Uniunea Vamală.

Mădălin Necșuțu