De doua zile, ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, se afla de doua zile intr-un turneu ce include escale in Suedia, Norvegia, Danemarca si Finlanda. Nimic extraordinar, s-ar putea spune. Posibil, numai ca presa moscovita a insistat sa prezinte respectivele vizite drept -o contributie a Rusiei- la eforturile initiate de Statele Unite in vederea dezbinarii definitive a Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene. Eforturi din care face parte, in opinia analistilor de la Moscova, decizia administratiei de la Casa Alba de a oferi Poloniei sansa nesperata de a participa la conducerea Irakului.
De la bun inceput trebuie mentionat ca observatorii politici rusi au primit cu multa bucurie demersul Frantei, Germaniei, Belgiei si Luxemburgului care, recent, au cerut nu doar accelerarea procesului de creare a trupelor europene de reactie rapida, dar sugerau transformarea Uniunii Europene dintr-o alianta economica intr-una de securitate si aparare. E adevarat, Kremlinul s-a abtinut de la orice comentarii, lasand aceasta sarcina pe seama analistilor, care s-au si grabit sa aplaude de bucurie si incantare. Asteptand sa vada mutarea Kremlinului. Care a venit, cu o oarecare intarziere si destul de timid, ca un fel de testare a terenului: aflat in Crimeea, presedintele Vladimir Putin avansa ideea crearii unui spatiu economic comun prin unificarea pietelor din UE si CSI. Dincolo de aspectul sau propagandistic, propunerea, ramasa fara ecou la Bruxelles, a fost prezentata de analistii moscoviti ca o urmare fireasca a initiativei celor patru capitale europene.
Revenind la vizitele lui Serghei Ivanov, ziarele moscovite surprindeau din agenda de lucru discutii legate de situatia din interiorul UE, -aceasta casa europeana care, incet dar sigur, este pe punctul de a se rupe in bucati-. Fireste, notau autorii articolelor, Ivanov va aborda aceasta tema tangential, pentru a nu crea impresia ca subiectul preocupa in mod deosebit Moscova, in special pe linia NATO. Merita amintita aici acele preziceri sumbre lansate de comentatorii rusi imediat dupa semnarea, in mai anul trecut, la Roma, a noului acord de colaborare NATO-Rusia. Atunci, cu totii afirmau ca, prin acceptarea Moscovei la masa celor 19, fie si pe un loc marginal, Alianta a intrat, practic, in ultima faza a existentei ei sub forma traditionala. S-a vorbit despre iminenta destramare a blocului, urmata la fel de inevitabil de dezintegrarea UE. Dupa o lunga perioada de tacere, aceste speculatii au revenit acum la Moscova.
Iar contextul pare prielnic unor asemenea exercitii de gandire. Zilele trecute, ziarul german -Frankfurter Rundschau- scria ca, invitand Polonia la administrarea post-Saddam a Irakului, -intr-un moment in care tarile Europei se straduiesc sa uite de disensiuni pentru a putea vorbi despre o strategie unica de securitate, SUA nu fac altceva decat sa vare zazanie intre <vechea> si <noua> Europa-. Cat de corecta este aceasta ipoteza, ramane de vazut. Totusi, se ridica intrebarea de ce Polonia? Unii analisti occidentali sustin ca alegerea Varsoviei a fost la intamplare, in locul ei putand fi oricare dintre tarile est si central europene. Da, numai ca acum Polonia a devenit un fel de lider de opinie nu numai in regiune, ci in intreaga Europa. Cu exceptia Marii Britanii, traditionala aliata a SUA, nici un alt stat de pe batranul continent nu s-a bucurat de o asemenea atentie din partea Washingtonului. In alta ordine de idei, Polonia intra in toate calculele energetice atat ale Europei, cat si ale Rusiei, pentru care Varsovia reprezinta unul dintre cei mai de nadejde partener ai sai.
Ce se va intampla in continuare? Pronosticurile sunt riscante, mai ales intr-un joc unde miza este, in ultima instanta, mentinerea sau consolidarea puterii de influenta intr-o anumita parte a lumii. Este insa evident ca lucrurile nu se vor opri aici. Cu siguranta, toate aceste detalii ale marii politici vor fi examinate de secretarul de stat american, Colin Powell, care se va deplasa la Moscova la 14 mai. Ca o pregatire a terenului pentru convorbirile prevazute la sfarsitul lunii, la Sankt-Petersburg, intre Putin, liderii UE si NATO, inclusiv cu presedintele american, George W. Bush. Dar, pana atunci, Polonia a tinut sa socheze din nou, cerand Germaniei sa participe militar la mentinerea pacii in Irak. Seful Consiliului de Securitate Nationala a Poloniei, Marek Siviec, a declarat ca tara sa vrea in regiunea ce ii va fi incredintata soldati germani si danezi. In replica, ministrul german al apararii, Peter Struck, s-a aratat total surprins de propunerea venita de la Varsovia, care, a spus el, irita autoritatile de la Berlin, care o considera un act cu totul indraznet.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
