Statele Unite au facut primele demersuri pentru a elibera drumul catre inima economiei irakiene, asupra careia ONU detine controlul via programul petrol contra hrana. Administratia Bush a anuntat ca renunta la o parte din sanctiunile impuse Irakului ulterior invadarii Kuwaitului, in 1990, in timp ce oficiali de la Washington fac presiuni la Natiunile Unite pentru ridicarea embargoului international, punct de plecare pentru debutul concret al demersurilor economice americane in regiune.
SUA, Marea Britanie si Spania intentioneaza sa supuna atentiei Consiliului de Securitate al ONU un proiect de rezolutie in acest sens, posibil chiar astazi, a anuntat secretarul de stat american Colin Powell. Documentul propune crearea unui birou international de coordonare, care sa includa secretariatul general al ONU, Banca Mondiala si Fondul Monetar si care sa supravegheze folosirea veniturilor din comercializarea petrolului irakian, de care sa beneficieze populatia din Irak.
Surse diplomatice de la sediul ONU din New York si-au exprimat scepticismul ca rezolutia va fi acceptata in Consiliul de Securitate, unii membri permanenti ai acestuia, cu drept de veto, avand prea multe interese in Irak pentru a ceda controlul SUA. Este, evident, vorba despre Franta si Rusia. Moscova si Paris au exprimat, de altfel, obiectii fata de planurile americane, punand drept conditie a ridicarii sanctiunilor internationale certificarea de catre inspectorii ONU pe probleme de dezarmare a faptului ca Irakul nu mai dispune de un arsenal de distrugere in masa. In replica, presedintele George W. Bush a declarat ca neintelegerile care au divizat Consiliul de Securitate inaintea interventiei militare in Irak sunt acum de domeniul trecutului. Chiar si in cazul unui refuz la ONU, Administratia de la Washington este dispusa sa incalce embargoul international pentru a duce la bun sfarsit afacerile din Irak, comenteaza -Washington Post-.
Deocamdata, Statele Unite au renuntat la o parte din propriile sanctiuni: astfel, guvernul de la Washington le va permite cetatenilor SUA sa trimita familiilor sau prietenilor din Irak sume de pana la 500 de dolari lunar, iar companiile implicate in procesul de reconstructie vor putea importa echipamentele necesare derularii activitatii. Ajutoarele umanitare au, de asemenea, unda verde, chiar si cele finantate de firme private. Vanzarile de armament si comertul sunt, in continuare, interzise.
Renuntarea, partial sau total, la sanctiunile impuse acum 13 ani Irakului constituie un semnal de pornire si pentru toate acele tari, companii sau persoane care au de recuperat 383 miliarde de dolari. 57 de miliarde reprezinta contracte vechi de 20 de ani, majoritatea in domeniul energetic sau al telecomunicatiilor, neonorate nici pana in prezent, capitol la care Rusia conduce detasat cu 90 de procente, urmata de companii din China, Olanda, Franta, Emiratele Arabe Unite. 127 miliarde sunt datorii catre guverne, 47 de miliarde reprezentand numai dobanzile. Din nou, Rusia este printre fruntase, cu 12 miliarde, alaturi de state din Golf, care sustin ca Irakul le datoreaza 30 miliarde de dolari pentru sprijinul acordat in razboiul cu Iranul (1980-1988). Turcia cere 800 milioane de dolari. Romania are de recuperat peste 1,7 miliarde dolari. Kuwaitul – 17 miliarde, plus compensatii de 70 miliarde.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
