Daca e sa dam dreptate cartilor vechi, inainte de a veni turcii, Carausul sau Carasova era unul dintre cele opt districte valahe din Banatul timisan – adica Lugoj, Sebes, Meedia, Almasul, Carasul, Berzava, Comiatu si Iladia. Intr-o diploma a regelui maghiar Andrei al II-lea din 1230 se pomeneste de satul Voila din -comitatul Carassu- si tot asa la 1319, la 1343, la 1355, la 1362 pana la 1883-84, in cele patru volume, -Timisana- de Laurian. Dincolo de colbul istoriei se inalta matasos fosnetul bland al Dunarii – fireste, bland acum, dupa regularizarea romano-sarba de la Portile de Fier! In acest comitat se deschide, aidoma unei flori ratacite, stramtoarea sau Clisura Dunarii, ce pare a purcede din claustra montium, stramtorile muntilor, caci asa si este, o impiedicare de piatra si de paduri coafate pe maluri, silind batranul fluviu european sa pluteasca sovaitor, obosit si neintrerupt.
S-a mai vazut asa tumult de stanci aflate in pozitie de a turba si de a mistui apele, s-a mai vazut apropiere de tarmuri sfaraind si nechezand incins – aceeasi Dunare la Pessau, Sena la Meulan sau la Rouen, Rinul, fratele Dunarii, de la Maienta la Colonia – dar asemanarea clisurii noastre se face (o fac, mai precis, specialistii cunoscatori) cu minunatia din Muntii Stancosi ai Americii, canionul acela cu perdele de piatra inalte de un kilometru. Bine ca avem si noi, romanii si sarbii, asemenea palpairi de magie naturala pe care, din pacate, le lasam sa sada in neclintire.
Tocmai de aceea, din dorinta de a iesi din condamnarea la liniste perpetua, in insoritele zile de 16 si 17 august curent la Liubcova, comuna Berzasca, din judetul Caras-Severin (la buza fluviului, leganandu-se ca o oglinda nervoasa, undeva la jumatatea distantei dintre Orsova si Moldova Noua) s-a ridicat Fundatia -Dunarea si Europa-, la loc de plamada si de crestere aramie a prieteniei romano-sarbe, intinata de neghiobia unor politruci, dar curatata si vrajita de valvataile poeziei. Gazda, senatorul Antonie Iorgovan, i-a primit ocos si indestulator pe reprezentantii vietii publice si mass-media, pe prietenii veniti din Bucuresti, Belgrad, Cluj-Napoca si Craiova, Timisoara, Resita, precum si din satele apropiate. Printre cei prezenti s-au numarat Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, profesorii Maya Simionescu, vicepresedinte al Academiei, Ionel Haiduc, seful Filialei Cluj a aceleiasi institutii si Ion Dogaru, membru corespondent din Craiova, Eugen Uricaru, presedintele Uniunii Scriitorilor de la noi, Radomir Andrici, vicepresedintele Uniunii Scriitorilor din Serbia, Adam Puslojici, academician si scriitor de pe ambele maluri, Slavomir Gvozdenovici, deputat din partea Uniunii Sarbilor din Romania, profesori universitari, scriitori si publicisti ca Andrei Grigor, Razvan Voncu, Nicolae Iliescu si multi altii. Fundatia cu pricina isi propune sa inalte de pe hartie si sa contribuie cu tarie la schimbarea cuvintelor romano-sarbe prin traduceri, editari, lansari, crearea unui premiu anual etc. Vorba tuturor vorbitorilor: dincolo de vorbe sa se infiripe simetric faptele si sa se zamisleasca nu numai saruturi de circumstanta, ci si imbratisari de frumusete literara.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
