Conducerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului a elaborat recent un proiect cu propunerile de modificare a prevederilor Legii invatamantului 84/1995 si Legii 128/1997 privind Statutul personalului didactic referitoare la conducerea, finantarea si administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. Proiectul promoveaza cresterea procentului din PIB destinat invatamantului de la 4 la 4,5%, luand in calcul si trecerea la invatamantul obligatoriu de 10 ani si o accentuata descentralizare a sistemului de finantare a unitatilor de invatamant. Noul sistem de finantare propus nu presupune in sine suplimentarea volumului de fonduri bugetare, ci un nou mod de alocare a acestora.
Invatamantul, etern subfinantat
Actuala conducere a MECT recunoaste in nota de fundamentare a proiectului amintit ca, raportat la nevoile sale, unitatile de invatamant sunt supuse in continuare fenomenului de subfinantare.
**Previziunea si fundamentarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor de invatamant, precum si executia bugetara privind cheltuielile materiale si de investitii se realizeaza, de regula, la nivelul consiliilor locale fara antrenarea reala si responsabila a conducerilor unitatilor de invatamant**, se arata in document.
Potrivit proiectului, consiliile locale, in special din comunele si orasele mici, nu pot suporta din sursele proprii nevoile de finantare a cheltuielilor materiale ale liceelor care scolarizeaza de regula un numar mare de elevi din afara acestor localitati. Politica de selectare si promovare a personalului didactic si de conducere din
scoli, precum si salarizarea acestora a ramas un atribut exclusiv al inspectoratelor scolare judetene si MECT si se realizeaza conform actualelor acte normative, fara participarea celor care administreaza din punct de vedere material si finanteaza invatamantul – consiliile locale – si fara consultarea beneficiarilor importanti ai acestui proces – parintii si agentii economici.
Buget propriu pentru fiecare scoala
Unul dintre scopurile urmarite de autorii proiectului este si acela de a implica conducerile unitatilor de invatamant sa participe in mod real si eficient la deciziile privind multiplicarea surselor de finantare si la folosirea lor eficienta.
Proiectul are in vedere o serie de modificari care sa asigure cresterea capacitatii de decizie a consiliilor locale in legatura cu formarea, repartizarea si folosirea eficienta a fondurilor necesare unitatilor de invatamant preuniversitar de stat si cu evaluarea si promovarea cadrelor de conducere din unitatile si institutiile de invatamant, cresterea capacitatii de decizie a directorilor de scoli in legatura cu
proiectarea si executia bugetara, cu selectarea si evaluarea personalului din unitatile de invatamant.
Printre efectele aplicarii proiectului prognozate de autori se numara reorganizarea retelei scolare in unitati cu personalitate juridica, unitati care sa aiba minimum 200 de elevi. Exceptie de la regula vor face unitatile de invatamant din comunele care, din motive demografice, nu pot organiza o unitate scolara cu acest efectiv. Fiecare unitate de invatamant va avea buget propriu de venituri si cheltuieli. Alocarea fondurilor de la bugetul de stat si de la bugetele locale se va face pe baza principiului finantarii proportionale cu numarul de elevi pe baza de costuri medii anuale pentru elev.
Invatamantul liceal, scolile de arte si meserii si scolile din localitatile
defavorizate din punct de vedere social-economic vor primi un sprijin financiar mai consistent din partea consiliilor judetene din fondurile de echilibrare constituite la dispozitia acestora.
Finantare -pe cap de elev-
Alocarea fondurilor se face pe baza unei formule de finantare care ia in calcul numarul de elevi, densitatea de elevi in zona, severitatea dezavantajelor si alti factori de corectie. Nivelul fondurilor aferente finantarii complementare, respectiv al cheltuielilor de investitii, subventii pentru unitati si cantine pentru burse si alte forme de ajutor social se stabileste pe baza unor programe de finantare, fundamentate de unitatile de invatamant in functie de amploarea nevoilor si a posibilitatilor de finantare ale ordonatorilor principali de credite.
Fondurile ramase nefolosite la sfarsitul anului ca urmare a folosirii rationale a lor sau a atragerii de resurse suplimentare vor ramane la dispozitia scolilor pentru anul financiar urmator, fara diminuarea fondurilor alocate de la bugetul de stat si bugetele locale la care au dreptul conform criteriilor de finantare prevazute de lege.
Consiliul de administratie, actorul principal
Consiliul de administratie si directorul vor avea rolul central in viata unei scoli. Ei vor avea atributii sporite in executia bugetelor si stabilirea ordinei de prioritati in orientarea fondurilor puse la dispozitie.
Consiliul de administratie este format din 7 – 13 membri, intre care se numara directorul unitatii, contabilul-sef, una -doua cadre didactice, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului, doi – patru
reprezentanti ai comitetului de parinti si unu – patru reprezentanti ai agentilor economici. Directorul unitatii de invatamant este presedintele consiliului de administratie.
Consiliul de administratie al scolii va avea in componenta sa, cu preponderenta, reprezentanti ai consiliilor locale, comunale, orasenesti, municipale sau judetene, dupa caz, ai parintilor si agentilor economici.
Si consiliile locale, precum si cele de administratie ale scolilor vor participa la activitatea de selectie, promovare si evaluare a personalului didactic si a directorilor de scoli.
