Firmele romanesti executa lucrari de calitate mult mai buna

O simpla trecere in revista a proiectelor de infrastructura de sute de milioane de euro scoate in evidenta faptul ca toti antreprenorii care au castigat licitatiile pentru realizarea acestora sunt straini. Ulterior, companiile castigatoare au incredintat lucrarile firmelor romanesti, care detin utilajele moderne si forta de munca necesare, acestea alegandu-se in final doar cu profituri modice. In schimb, marii antreprenori internationali mai adauga la CV ceva -experienta- in domeniu si profituri frumusele in conturi. Chiar si presedintele Basescu a observat acest lucru, declarand cu ocazia depunerii juramantului de catre noul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, ca e necesar sa se dea o sansa si companiilor autohtone, intrucat solutia antreprenorului strain nu a dat, de cele mai multe ori, rezultatele scontate. Mai mult, presedintele Romaniei s-a referit explicit la -marile esecuri din infrastructura romaneasca, fie ca discutam de autostrada Bucuresti – Pitesti, fie ca discutam despre drumuri nationale reabilitate care nu au rezistat. Intotdeauna veti gasi antreprenori generali straini, iar in subantrepriza firme romanesti-.

Noul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, s-a declarat deosebit de multumit atat de calitatea lucrarilor, cat si de termenul de doar trei saptamani in care a fost realizat segmentul Predeal – Brasov al DN 1, care include si sectiuni cu patru benzi de circulatie, lungimea reabilitata efectiv fiind echivalenta cu 36 de kilometri de drum national cu doua benzi. Desigur, ne-am fi asteptat ca respectiva lucrare sa fie executata de vreun mare trust international cu -experienta- de zeci de ani in domeniu. In realitate, ministrul Berceanu a dezvaluit ca lucrarea a fost executata de compania romaneasca UMB Spedition, condusa de un om de afaceri autohton, Dorinel Umbrarescu. Avand in vedere importanta lucrarii, este imposibil sa nu te intrebi cum de nu are acces direct si la constructia de autostrazi din Romania o astfel de companie, desi in ultimii 10 ani compania UMB Spedition a realizat, in cele mai bune conditii, lucrari de reabilitare a unor drumuri nationale.

Din cercetarile noastre, rezulta ca UMB Spedition este o companie infiintata in anul 1995, cu sediul social la Podu Turcului, judetul Bacau, fiind la aceasta data cea mai mare companie de profil din sud-estul Europei, daca ne referim la capacitatea tehnologica efectiva. Practic, detine utilaj specializat pentru a putea realiza, pe o banda, 60 kilometri de drum pe zi, care include cel putin 300 de basculante si patru statii de produs asfalt. De asemenea, compania are circa 1.200 de angajati. In ultimul timp, pe langa portiunea din DN 1, pomenita de ministrul Berceanu, UMB Spedition a realizat si varianta prin Sacele, denumita DN 1A, tot in trei saptamani, ceea ce reprezinta o portiune, avandu-se in vedere dificultatile ce trebuiau solutionate pe anumite tronsoane ale acestei artere nationale. Si totusi, UMB Spedition nu a putut castiga niciodata vreo licitatie pentru vreun tronson de autostrada, in cazurile Autostrazii Soarelui sau Bucuresti – Pitesti din cauza unei prevederi alambicate din caietele de sarcini.

Experienta similara dezavantajeaza firmele romanesti

Nu e niciun secret pentru nimeni ca de ani de zile licitatiile importante pentru lucrari de infrastructura, in special pentru autostrazi, care implica bugete ridicate, de ordinul sutelor de milioane de euro, sunt castigate de companii straine. Ca urmare a acestei stari de fapt, se lasa impresia ca in Romania nu ar exista capacitatea tehnologica si manageriala pentru executia unor astfel de obiective. In realitate, desi licitatiile sunt castigate de companii straine, lucrarile sunt, de fapt, executate de catre companii integral romanesti. Astfel ca, -partea leului- din profit merge in conturile companiilor straine, in timp ce adevaratii executanti trebuie sa se multumeasca doar cu faramituri de la mesele bogatilor. Nici nu punem in acest context in discutie moralitatea unei astfel de situatii, ci cauzele -tehnice- care stau la bazele ei. Cercetand cu atentie caietele de sarcini, rezulta si cauza, adica acea prevedere cruciala potrivit careia constructorului i se cere experienta similara, in timp ce alte elemente, mult mai importante, in opinia noastra, precum capacitate tehnologica, dotari tehnice, calitatea lucrarilor de acelasi tip deja executate, durate de timp inferioare de executie pentru lucrari similare, au o pondere mai mica in luarea deciziei esentiale de atribuire a lucrarilor. Experienta similara ar fi cruciala doar daca compania straina ar deplasa in Romania nu doar cativa -oameni cu laptop-, ci si utilaje, logistica, specialisti care sa participe efectiv la derularea lucrarilor etc. In realitate, compania straina, bazandu-se pe CV-ul favorabil, castiga licitatia, apoi incredinteaza executia lucrarilor in regim de subantrepriza unor firme romanesti care de fapt detin atat utilajele necesare, cat si logistica necesara executarii lucrarilor.

Specialistii romani sunt de acord cu existenta criteriului experientei similare, dar aceasta ar trebui sa fie preponderente doar in cazul proiectantului, si nu in cazul constructorului, acestuia trebuind sa i se impuna alte standarde, in special cele ce tin de capacitate de productie, definita pe baza unor criterii cantitative si calitative, gen calitatea utilajelor, calitatea corpului de specialisti, numar de angajati etc. si chiar si de calitatea lucrarilor executate anterior in Romania. Desigur, nu se mai poate face mare lucru in cazul tronsoanelor de autostrazi deja incredintate unor companii straine, dar in viitoarele caiete de sarcini s-ar putea face modificarile necesare astfel incat sa preleveze criterii cu impact direct asupra capacitatii tehnologice existente in Romania, asupra calitatii lucrarilor, timpului de executie si chiar a costurilor.

In acest context, revine in centrul atentiei slaba calitate a lucrarilor in cazul Autostrazii Bucuresti – Pitesti, finantate de BERD in 1996 si inaugurate in 2000, acuzata de catre autoritatile romane si imputabila unei firme italiene, care s-ar fi aparat apeland chiar la fostul prim ministru al Italiei, Silvio Berlusconi.

Berceanu, hotarat sa schimbe regulile

Vineri, ministrul Radu Berceanu a precizat ca firmele care vor sa participe la licitatiile publice de constructie sau reabilitare a infrastructurii vor fi evaluate si in functie de performantele obtinute cu ocazia atribuirii unor proiecte similare in trecut, iar -in momentul in care un constructor a incheiat o lucrare pentru Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, i se va atribui un punctaj, un certificat, un fel de istoric al activitatii firmei, care sa confirme anumite referinte cu privire la termenele si parametrii calitativi la care a fost realizata lucrarea. La urmatoarea licitatie aceste referinte vor urma sa traga in sus sau in jos compania participanta-.

De asemenea, Radu Berceanu a declarat ca ministerul va cauta o solutie pentru ca punctajul mentionat sa fie inclus in criteriile de intocmire a caietului de sarcini pentru participarea la licitatie.