Despre farmecul micilor muzee ascunse prin Istanbul

Ca printr-o misterioasa conspiratie, agentiile de turism ce te poarta pe strazile Istanbulului nu vor sa te duca mai niciodata la micutele muzee ce ies de pe itinerariul turistic traditional, si numai calatorul care iubeste mersul pe jos va descoperi in vechea capitala a Bizantului si a Imperiului Otoman ca exista fascinante locuri pe care cu surprindere le va gasi mai pline de farmec decat faimoasele monumente ce identifica orasul cu una dintre cele mai glorioase imagini ale istoriei si artelor. Cred ca la Istanbul, foarte aproape de Palatul Patriarhului Ecumenic, se afla cea mai minunata bijuterie de arta bizantina a orasului, Manastirea Chora sau Muzeul Kariye, pastrand mozaicuri exceptionale, numeroase si spectaculoase, cu mult mai impresionante decat cele de la celebra Sfanta Sofia. Este un loc putin frecventat si te intrebi de ce, caci frumusetea monumentului este tulburatoare.

Valurile de turisti care se indreapta spre palatul Topkapi, trecand pe langa Sfanta Sofia si Moscheea Albastra, aproape ca nu baga in seama nobila cladire a Bisericii Sfanta Irina si austerul ei chip bizantin, si cu atat mai putin descopera drumul spre Facultatea de Arheologie, in curtea careia, un monument exceptional de arhitectura otomana din secolul al XV-lea, o dantela de piatra cu o insiruire de coloane, colorata de turcoazul faiantelor, adaposteste fabuloase exponate, fructele vechilor civilizatii de pe pamantul Turciei de azi si de aiurea. In gradina, printre trandafiri si copacii care te indeamna sa zabovesti o clipa la umbra lor, sarcofage de piatra din Sydon, chipuri de matroane romane si cavaleri latini, micute imagini de copii sau basoreliefuri complicate ce incercuiesc morminte de piatra te fac sa rememorezi imaginarul istoriei elenistice si romane a acestor locuri.

In Parcul Gulhane vei gasi Muzeul Tanzimat, al Reformelor, o inghesuire de picturi si artizanat asezate intr-o singura camera, iar daca treci de Sfanta Sofia spre Yesil Ev, vei descoperi Centrul Covoarelor Turcesti lucrate de mana si poti privi in liniste, asezate pe peretii albi ai unei vechi bai musulmane, covoare cu mesaje codate ca o carte, in Hamam-ul poetic din gradina verde.

In spatele Complexului Suleimanye, exista un mic muzeu de mozaicuri bizantine ce pastreaza culoarea vie si chipurile clare ale celor care se pregatesc sa vaneze sau sa se confrunte in scene eroice. Desi frumoase, ele sunt departe de splendoarea mozaicurilor din Muzeul Kariye, datand din secolul al XIV-lea, opere de o calitate unica, redescoperite pe la 1860 si restaurate pe deplin in 1958 – un varf al artei crestine ortodoxe.

Muzeul de Arta Turceasca si Islamica, desi asezat in inima turistica a orasului, nu cunoaste nici el o mare afluenta, caci toata lumea isi indreapta pasii spre minunatele monumente ale zonei, de la Moscheea Albastra si pana la Sfanta Sofia si dreptunghiul Hipodromului. El prezinta peste 40.000 de piese, acoperind 1.400 de ani de istorie si o imensa geografie fizica si spirituala, intr-un palat din secolul al XIV-lea ce a apartinut Marelui Vizir Ibrahim Pasa. Capodoperele Islamului, de la caligrafie si covoare si pana la obiecte de aur si de ceramica, se alatura elegantelor lampi din secolele al XIV-lea si al XV-lea, precum si mobilierului din lemn si faiantelor persane, si poti gasi aici chiar reconstituirea corturilor si civilizatiei nomade a Asiei Centrale.

Mai sunt doua micute muzee legate de numele familiei Koc, mari industriasi si filantropi, unul dintre ele, Muzeul Sadberk Hanim reuneste un mozaic de obiecte de arta, de la armuri si lampi de bronz din secolul al XII-lea si pana la o impresionanta colectie de portelanuri, de la cele chinezesti din epoca Ming pana la cele turcesti de Kutahya. Arta faiantei, introdusa aici de Selgiucizi si dezvoltata de otomani, este amplu reprezentata in muzeu. Carti cu miniaturi, costume otomane, camere reconstituind ceremonii ale servitului cafelei te introduc in placuta atmosfera a muzeelor mici si bogate, reconstituind o lume in cateva incaperi. Un muzeu, in deplin constrast cu primul si apartinand tot familiei Koc, este consacrat devenirii industriale a Turciei, reconstituind in machete mici industrii, vapoare, masini si fabrici, obiecte de mare frumusete, desi apartin domeniului ingineriei, o adevarata fericire pentru orice baietel indragostit de trenuri si vapoare, ca si pentru parintii ramasi in taina copii.

Am lasat la urma Muzeul Maritim, unde, de la caiace otomane si pana la memorabilele nave din Campania Dardanelelor, nu lipseste nimic din gloriosul trecut maritim al Imperiului Otoman. Harti ale Europei din secolul al XV-lea, stindarde, uniforme si arme din Campania Dardanelelor, ba chiar si un periscop de pe un submarin britanic E-15 iti reamintesc si de alte mandrii maritime, ca neuitatul Muzeu din Barcelona, unde se gaseste perfect conservata nava amiral a flotei spaniole, de pe care don Juan de Austria si lumea crestina au dat la Lepanto o grea lovitura puterii Islamului. Completeaza atmosfera machete de nave si arme impodobite sublim, vechi cronometre – opere de arta, si simpatica evolutie a uniformei navale turcesti, de la salvari si turbane incantatoare si colorate pana la austeritatea plicticoasa a uniformelor de tip european. Gradina muzeului este plina de ilustrari ale mecanismelor cu aburi, si nimic nu te convinge mai bine ca modernitatea este cel mai adesea lipsita de haz, decat cand vezi caiacele otomane, cel mai elegant si aristocratic mijloc de transport pe apa, imaginea insasi a maiestatii, unele imens de lungi si alcatuite atat de minunat, incat iti vine sa navighezi in ele, fara frica, si dincolo de Apa Mortii. Cabinele sunt modele de lux rafinat, iar cea mai impresionanta dintre toate navele este monstrul de 140 de tone ce a apartinut lui Mehmed al IV-lea, cu care sultanul se plimba pe Bosfor, reflectand pesemne asupra cuceririi orasului Constantinopole de pe uscat si de pe apa. Caiacele au creat un stil si o moda a iahtului de lux, o culme a bunastarii pentru orice bogatas, si in zilele noastre.

De la Besiktas la Moscheea Sultanului Ahmed, privind splendoarea magazinelor de covoare, ajungi si la Cisternele Bizantine ale orasului, cobori la adancime printre coloane cu capiteluri inconjurate de apa si te inspaimanti privind uriasul cap de Meduza, ascuns printr-unul din colturile rezervorului.

Destinatie privilegiata a turismului de masa, Istanbul, oras de o frumusete rapitoare, isi pastreaza cu discretie comorile in mici muzee ascunse cu grija, lasandu-te sa vezi maretia glorioasa a unor monumente coplesitoare, dar savoarea, farmecul si rafinamentul le vei descoperi umbland pe jos, indragostindu-te de oras si de atmosfera lui, caci nimeni nu poate scapa de sub vraja cetatii asezate pe doua continente.