Autoritățile ar trebui să instituie un mix de politici pentru comasarea terenurilor agricole din România deoarece, în următorii ani, acest lucru va contribui la dezvoltarea sistemelor de irigații și la reducerea dependenței excesive a agriculturii românești de starea vremii, se arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru și factorii săi – cazul României', realizat pentru Comisia Națională de Prognoză (CNP).
Comasarea terenurilor agricole s-ar putea baza pe doi piloni, respectiv pe acordarea de prime pentru cedarea terenurilor de către fermierii vârstnici și pe descurajarea nelucrării terenurilor agricole din proprietatea persoanelor fizice.
Studiul arată că deși există în momentul de față un proiect de lege benefic în ceea ce privește acordarea de prime pentru cedarea terenurilor, acesta ar trebui modificat în sensul creșterii sumelor acordate pentru stimularea vânzării terenurilor.
"Este importantă descurajarea nelucrării terenurilor agricole prin aplicarea pentru terenurile agricole nelucrate, proprietate a persoanelor fizice, a impozitului corespunzător terenurilor intravilane cu destinația curți-construcții. O astfel de sancțiune există și este aplicată din 2007, dar numai în cazul terenurilor deținute de persoane juridice", se menționează în studiu.
De asemenea, comasarea terenurilor agricole va duce în următorii ani și la dezvoltarea sistemelor de irigații și reducerea dependenței excesive a agriculturii românești de starea vremii, în condițiile în care, în prezent, plata irigațiilor poate fi făcută numai de exploatațiile agricole medii și mari.
Potrivit estimărilor efectuate de coordonatorii studiului, România pierde în anii cu producție agricolă slabă aproximativ 800 de milioane de euro, atât în agricultură cât și în sectoarele economice conexe (industria alimentară, servicii de transport și depozitare a mărfurilor agricole etc.).
Nu în ultimul rând, în studiul menționat se precizează că procesul de comasare a micilor terenuri în mari exploatații agricole poate întări legătura dintre producția agricolă internă și formele de comerț modern (supermarketuri, hipermarketuri) care în prezent este ruptă din cauza incapacității micilor proprietari de terenuri de a livra mărfuri în cantitatea și calitatea solicitată de partenerii lor de afaceri.
România a înregistrat în anul 2011 un deficit comercial pe segmentul de produse agroalimentare de aproximativ 800 de milioane de euro (0,6% din PIB), în scădere constantă față de anii anteriori. Cu toate acestea, cifra de ansamblu maschează o performanță slabă pe segmentul produselor prelucrate industrial sau pe cel al produselor agricole neprelucrate dar cu valoare adăugată mai mare (fructe, legume) pe seama unor rezultate bune în domeniul produselor neprelucrate cu valoare adăugată mică (cereale).
"O strategie coerentă de dezvoltare a agriculturii românești trebuie să cuprindă și un program de facilitare a investițiilor private în capacități de prelucrare a produselor agricole în cadrul industriei alimentare care să se dezvolte în mediul rural. Guvernul ar trebui să sprijine dezvoltarea infrastructurii de drumuri, apă și canalizare din mediul rural în acele sate care au capacitatea și doresc să plătească aceste servicii prin intermediul taxelor locale și direct (apă, canalizare) iar nu pe criterii de algoritm politic. Conform principiului bunelor practici, tot mai multe sate ar putea adopta această strategie care le poate permite atragerea de investiții private în industria alimentară", se mai arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru și factorii săi – cazul României', realizat pentru Comisia Națională de Prognoză (CNP)
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
