
Specialiștii spun că există
Șomerii au posibilitatea de a-și găsi un loc de muncă și urmărind anunțurile de angajare publicate în ziare și reviste. „Șansele țin desigur de seriozitatea acelui anunț și de numărul de aplicanți. Cu cåt numărul acestora este mai mare, cu atåt șansele se reduc. În cazul unui număr mare de aplicanți, pentru a-și crește șansele, candidaților le este recomandat să apeleze și la alte mijloace, precum un telefon de confirmare a primirii CV-ului, prin care de fapt atrag atenția asupra lor“, a explicat pentru „Curentul“ Sorin Faur, director de resurse umane BDO și membru HR Club.
Numărul foarte mare de aplicanți pe care îl întålnim în ziua de astăzi de ordinul sutelor și chiar miilor – pånă la 3.000 pe un singur loc – fac desigur imposibilă trierea individuală a tuturor de către angajator. „În astfel de cazuri recrutarea se transformă într-adevăr într-o loterie. Angajatorul va face o triere în mare pe criterii externe – vårstă, experiență, localitate – după care tot îi rămån poate 700-1.000 de CV-uri dintre care să aleagă. Iată cum, paradoxal, supra-abundența de candidați poate deveni anti-productivă, sufocånd angajatorul. Desigur, cu un sistem bine pus la punct și cu răbdare, acesta poate ajunge la candidații cu adevărat valoroși, însă probabilitatea ca aceștia să se piardă în marea masă a candidaților fără valoare, dincolo de răbdarea și capacitatea de triere a angajatorului, este foarte mare. Rămåne în sarcina candidaților să încerce și alte căi de a se pune în valoare, «scurcircuitånd» astfel procedura de selecție“, a precizat Faur.
Soțul și soția nu au „loc“ în același departament
Există și companii care, în momentul în care au posturi vacante, încurajează și răsplătesc inclusiv financiar recomandările interne. Dar ce înseamnă recomandarea internă? Un salariat al companiei merge la conducere sau la Departamentul Resurse Umane spunånd că o cunoștință sau o rudă ar putea ocupa postul vacant. „Salariatul companiei poate fi răsplătit și financiar pentru recomandarea făcută în vederea ocupării postului liber deoarece, astfel, compania economisește bani, iar șefii știu că, de cele mai multe ori, cei care recomandă se auto-responsabilizează în relația cu cei pe care îi recomandă“, a afirmat Sorin Faur. Desigur, sunt și companii care refuză complet astfel de soluții. În marea majoritate a multinaționalelor, recomandările interne sunt la loc de cinste, însă, ulterior, intervin testele și procedurile obișnuite. „Șansele unei persoane recomandate în acest fel sunt mai mari. Niciodată, însă, companiile serioase nu se bazează doar pe ce spun recomandările interne, ci verifică competențele celor recomandați. Dar, chiar și în companiile în care se încurajează recomandările interne ,nu se acceptă ca soțul să-și recomande soția în același departament sau un șef să-și recomande o rudă în imediata subordonare“, a mai precizat Faur.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
















