Viitorul extinderii europene, pe umerii Irlandei

Pe umerii irlandezilor sta extinderea Uniunii Europene. Nu este nimic exagerat, a avertizat asupra pericolului chiar comisarul european pentru extindere, Gunter Verheugen, si a detaliat acest subiect sensibil intreaga presa europeana de ieri. S-a mai scris pe aceasta tema, insa zilele acestea problema capata greutate in conditiile in care se apropie cu pasi repezi data la care irlandezii sunt chemati sa voteze, prin referendum, pro sau contra Tratatului de la Nisa, care stabileste frontierele si modul de organizare al unei Uniuni Europene extinse la 25 de state. Totul a capatat o nuanta dramatica atunci cand a fost publicat ultimul sondaj realizat in Irlanda, ale carui rezultate pun sub semnul intrebarii finalizarea negocierilor pentru unificarea istorica a continentului european.

Daca referendumul pentru ratificarea Tratatului de la Nisa ar avea loc astazi (si nu la data fixata, de 19 octombrie) 37% dintre irlandezi ar vota pentru, 25% impotriva , 32% ar fi nehotarati si 7% din populatie nu ar participa la scrutin. Pe scurt, tabara celor care sunt de acord cu Tratatul de la Nisa este doar cu 12% mai numeroasa decat a celor care se opun extinderii, conform datelor stabilite in acest document aprobat la sfarsitul anului 2000. Sunt cifre ingrijoratoare, spun specialistii si aduc drept argument sondajele efectuate inainte de primul referendum irlandez desfasurat in vara anului trecut. Atunci, sustinatorii Tratatului erau cu 17% mai numerosi decat oponentii si rezultatul votului final a fost un -Nu- hotarat. Mai mult, ultimele sondaje arata ca increderea populatiei in guvernul condus de Bertie Ahern – principalul promotor al campaniei pentru un vot pozitiv la 19 octombrie – a scazut simtitor. S-a intamplat mai ales din cauza scandalurilor privind fonduri si donatii suspecte in conturile ministrilor din partidul la conducere in Irlanda, Fianna Fail. Este atins in special presedintele echipei insarcinate cu organizarea referendumului, PJ Mara, care a fost fortat sa demisioneze. Analistii sustin ca exista o puternica corelatie intre dezamagirea cetatenilor fata de actualul guvern si eventualul vot de fronda pe care il vor exprima la 19 octombrie.

In aceste conditii, avertismentul comisarului european pentru extindere este indreptatit. Pentru Gunter Verheugen, referendumul irlandez este cel mai mare dintre obstacolele pe care extinderea le are de depasit pana la summit-ul din decembrie de la Copenhaga. -Daca Tratatul de la Nisa nu intra in vigoare pana la sfarsitul anului, atunci avem o problema foarte serioasa-, a afirmat acesta. -Sper ca irlandezii sa inteleaga ca nu este in joc doar viitorul tarii lor, ci al intregii Europe, al acelor tari care au suferit decenii intregi de dictatura si razboi si care incearca cu disperare sa se alature unei uniuni de natiuni libere si democratice-, a subliniat Gunter Verheugen.

Optiuni

Daca Irlanda spune din nou -NU-, cum se va extinde Uniunea Europeana? O posibilitate este de a admite doar cinci membri, pentru ca Tratatul negociat in 1997 intre Cei 15 permite functionarea Uniunii cu 20 de state membre, insa nu mai mult. De atunci insa, s-a decis acceptarea tuturor acelor tari care indeplinesc conditiile de aderare si sunt 10 statele pregatite sa adere in 2004. A injumatati acest numar este inacceptabil din punct de vedere politic. A doua posibilitate ar fi aceea de a amana extinderea pana la urmatoarea conferinta interguvernamentala din 2004, unde Cei 15 sa renegocieze Tratatul. Un nou document semnat in 2004 nu poate fi ratificat pana cel mai devreme in 2006, iar aceasta ar putea fi data primului val al extinderii. Cat despre al doilea, din care ar trebui sa faca parte si Romania, am putea ajunge chiar si in 2010.

A treia optiune – cea mai probabila – consta in a pastra din Tratatul de la Nisa doar acele articole care se refera la redistribuirea locurilor in Consiliul de Ministri si la noua configuratie a Parlamentului si cea a Comisiei Europene si inserarea lor in Tratatul de aderare al fiecaruia dintre cele 10 state. La restul documentului de la Nisa se va renunta. Conform regulilor stabilite in 1997, este posibil ca extinderea sa se faca si in acest fel, iar calendarul initial ar putea fi respectat. Sunt insa si aici probleme. Unele tari membre ar putea sa nu fie de acord cu redistribuirea locurilor in institutiile europene fara ca aceste schimbari sa fie insotite de celelalte prevederi din Tratatul de la Nisa. Ar putea tergiversa ratificarea Tratatului de aderare luni sau chiar ani de zile. Pentru a evita aceasta problema, unii diplomati europeni au sugerat ca toate prevederile Tratatului de la Nisa sa fie incluse in Tratatul de aderare. Acest lucru ar insemna ignorarea referendumului din Irlanda si discreditarea Uniunii Europene ca institutie democratica.