Problema nucleara era pana acum apanajul aproape exclusiv al statelor nationale. Cu extinderea Uniunii Europene catre Est, Bruxelles-ul nu putea insa sa lase deoparte acest subiect fierbinte. In acest spirit urma sa fie adoptat ieri de catre Comisia Europeana pachetul de propuneri care vizeaza stabilirea unor norme de siguranta nucleara comune.
Incepand cu 2004, o data cu aderarea a 10 noi state, 28 de reactoare de tip sovietic vor intra in Uniunea Europeana, iar Cei 15 si-au luat masuri de precautie: au cerut inchiderea a trei dintre centralele considerate nemodernizabile – Bohunice in Slovacia, Ignalina in Lituania si Kozlodui in Bulgaria – si acum au inclus aceasta conditie in tratatele de preaderare. Aceste lucruri nu sunt insa de ajuns, mai ales ca este dovedit faptul ca nu exista incredere intre state atunci cand vine vorba despre centrale nucleare (cazul cel mai recent este disputa intre Viena si Praga privind centrala de la Temelin). Si, mai mult, un alt accident de tipul Cernobil ar fi fatal pentru intreaga Europa. Pentru ca este, din punct de vedere politic, imposibil sa abordezi in mod diferit statele nou intrate in Uniune, Comisia a dorit sa abordeze global problema sigurantei nucleare in Europa.
Bruxelles-ul doreste sa faca obligatorii normele Agentiei Internationale pentru Energie Atomica si nu se va implica direct in inspectarea centralelor nucleare ale statelor membre. Va lasa acest lucru pe seama -autoritatilor privind siguranta-, organisme independente care vor fi constituite de catre guvernele nationale. Comisia, ajutata de experti desemnati de catre statele membre, va controla aceste -autoritati privind siguranta- si va avea dreptul sa dea in judecata un guvern in cazul in care acesta nu isi indeplineste obligatiile de protectie nucleara. De asemenea, Comisia doreste sa se asigure ca statele dispun de banii necesari dezafectarii centralelor nucleare, operatiune care costa intre 200 de milioane si un miliard de euro pentru fiecare reactor, si de aceea va infiinta un fond special pentru acest lucru.
O alta problema importanta abordata de Comisie este cea a combustibililor iradiati. Deocamdata, nici un stat membru nu a gasit o solutie definitiva, chiar daca Finlanda si Suedia prevad ingroparea lor la mare adancime. Franta a amanat orice decizie pana in 2006. Cat priveste Estul european, acestea abia daca au devenit constiente de aceasta problema, in trecut ele obisnuind sa trimita combustibilii iradiati in Rusia.
Prin aceste propuneri supuse aprobarii, Comisia intentioneaza sa relanseze cercetarea asupra deseurilor: 90 milioane de euro din fondurile comunitare vor fi consacrate acestei chestiuni in perioada 2002-2006, la care se adauga cele 186 de milioane oferite de centrul comun pentru cercetare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
