Italia si Spania – unite de relatii excelente, dupa cum afirma chiar presedintele Consiliului de ministri italian, Silvio Berlusconi. Acest duet a decis sa fie o singura voce la discutiile din cadrul Conventiei Europene, acolo unde se primesc si se analizeaza propunerile privind viitorul institutional al Uniunii extinse. Italia si Spania sunt de acord, deci, sa sustina impreuna un sistem bazat pe votul majoritatii, cu un echilibru perfect intre factorii de decizie, mai putina birocratie si o repartitie eficienta a competentelor intre statele membre si conducerea comuna a Uniunii. Mai important decat toate acestea este propunerea legata de un presedinte european si de viitorul rol al Comisiei, care il va nemultumi, cu siguranta, pe Romano Prodi, statele mici din Uniune, dar si pe cei 10 candidati care se vor alatura Europei unite in 2004.
Proiectul italo-spaniol mizeaza pe o influenta mai mare pentru Consiliul European si pe necesitatea alegerii unui presedinte pe o durata mai lunga de timp, o formula diferita de actualul sistem prin rotatie.
Ca si in cazul Germaniei, Silvio Berlusconi a primit asigurari din partea omologului sau spaniol, Jose Maria Aznar, ca tratatul prin care se va parafa oficial noua forma pe care o va avea Uniunea Europeana va fi semnat la Roma, chiar daca in acel moment nu va fi Italia cea care va detine presedintia prin rotatie a Uniunii.
Tony Blair, pentru un superpresedinte european
In cel mai explicit discurs rostit pana acum de autoritatile britanice in chestiunea europeana, premierul Tony Blair a facut public faptul ca tara sa sustine ideea unui presedinte comun ales pentru o perioada lunga de timp. In opinia sa, Europa este un actor prea slab si prea stangace pe scena politica internationala, iar reformele in cadrul sau se deruleaza intr-un ritm prea lent. Solutia ar fi un presedinte si un Consiliu European cu puteri crescande. Pentru ca Europa democratica sa nu fie pusa in pericol nici un moment, Tony Blair a propus si crearea unui consiliu prezidential format din reprezentantii statelor membre. Pentru ca Europa celor 25 sa functioneze, este nevoie si de un sistem in care deciziile sa fie luate prin majoritate de voturi. Dreptul de veto ar fi pastrat doar pentru chestiuni de importanta vitala, cum ar fi o eventuala declaratie de razboi.
Prin acest discurs, Marea Britanie se alatura in mod oficial Spaniei, Italiei si Frantei, tari hotarate sa sustina ideea unui presedinte puternic, figura emblematica a viitoarei Europe extinse. Se formeaza astfel doua blocuri antagonice, ambele puternice, care se vor infrunta in cadrul dezbaterilor din Conventia Europeana. De cealalta parte stau Germania, Belgia, Luxemburg, Grecia, Austria, Finlanda, Portugalia, dar si nou-venitii Polonia, Ungaria, Slovenia si Republica Ceha. In opinia acestora, un superpresedinte ar insemna ca puterea este divizata intre doi poli, Consiliu si Comisie, si ca Uniunea Europeana ar fi paralizata. Solutia propusa este un secretar de stat dupa modelul american, care sa fie numit de catre guvernele nationale si care ar face parte din Comisie.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
