Turcia ridica vocea la Bruxelles

Europa extinsa incepe de la Cipru, Slovacia, Estonia si Ungaria. Insula – sau cel putin partea sa greaca -, precum si ceilalti trei candidati au incheiat negocierile de aderare. Celelalte trebuie sa faca la fel in urmatoarele ore, pentru ca vineri seara, la finalul summitului de la Copenhaga, este prevazuta ratificarea extinderii europene incepand cu 1 mai 2004. Tot atunci se va decide si raspunsul care va fi dat Turciei, care cere sa i se stabileasca o data precisa pentru inceperea negocierilor de aderare. Cel de la Copenhaga va fi un summit istoric, asa cum repeta Romano Prodi si premierul danez Anders Fogh Rasmussen, pentru ca va marca oficial trasformarea Europei intr-o Uniune de 25 de state. Va fi si un summit dificil pentru ca exista inca noduri greu de dezlegat: chestiuni economice cu statele care nu au inchis inca dosarul agricol si probleme politice, cu Ankara, care a inceput sa se foloseasca de toate armele pe care le are la dispozitie pentru a intra mai repede in randul Uniunii Europene. Turcia se foloseste de toate fortele sale – de la sprijinul Statelor Unite la influenta directa asupra procesului de reunificare a insulei Cipru – pentru a obtine un rezultat concret. Nu e de mirare ca Turcia a dominat intalnirea de luni seara a ministrilor europeni de externe.

Dublu standard

Presedintele Turciei, Ahmet Necdet Sezer, a anuntat ca nu va merge la Copenhaga pentru summitul european, pentru ca nu se intrezaresc vesti prea bune pentru tara sa. In capitala daneza, luni seara, omul forte al Turciei, Racep Tayyip Erdogan, a fost primit de premierul Rasmussen si, cu gandul la vizita pe care urma sa o faca ieri la Washington, a ridicat tonul polemicii. Uniunea Europeana, sustine acesta, discrediteaza Turcia pentru ca nu ii permite sa inceapa negocierile cat mai repede. In schimb, favorizeaza alte state si aplica standarde diferite pentru tarile crestine si cele musulmane. -Vedem sase tari care nu au indeplinit toate criteriile politice, dar care sunt invitate in Uniune-, a afirmat acesta. Erdogan s-a referit mai ales la chestiunea minoritatilor, asa cum este -marea comunitate rusa din Letonia, unde vorbitorii de limba rusa sunt victime ale discriminarii- la statutul comunitatii rrome din statele central si est europene. In opinia oficialului turc, acest dublu standard invenineaza Uniunea Europeana si risca sa deschida o criza in raporturile dintre Ankara si Bruxelles care sa strice bucuria extinderii. Racep Erdogan a inmanat premierului danez o -scrisoare de angajament-, care cuprinde lista urmatoarelor legi pe care guvernul turc intentioneaza sa le adopte anul viitor. Legi pentru garantarea deplina a drepturilor omului, recunoasterea minoritatilor, abolirea definitiva a torturii si legi pentru liberalizarea economiei. Rasmussen a repetat insa ca Europa asteapta mai mult decat legi adoptate pe hartie si ca nu va putea hotari o data pentru demararea negocierilor turce pana cand nu va fi verificata punerea in practica a promisiunilor guvernamentale.

Sunt insa controverse cu privire la acest proces de verificare si la data la care Europa ar trebui sa faca un rapot de calitate pentru reformele din Turcia. Exista propunerea franco-germana, care vede 2005 data de incepe a negocierilor si jumatatea lui 2004 pentru un raport european de evaluare. De cealalta parte se afla Marea Britanie, Italia si Belgia, favorabile unei accelerari a timpilor in chestiunea turca. In opinia lor, procesul de verificare ar trebui sa aiba loc inainte de summitul de la Salonic, reuniune ce va incheia, in iunie 2003, presedintia greaca a Uniunii Europene. In aceste conditii, Turcia ar putea face primul pas pe calea negocierilor chiar din 2004. O propunere cu care, de altfel, Ankara este de acord. Compromisul nu a fost gasit insa si nici nu pare sa fie anuntat inainte de Copenhaga.