Campania antitero – Uniunea Europeana nu vrea sa supere SUA

-Dupa caderea regimului taliban, obiectivul operatiunilor militare ale coalitei, desfasurate in Afganstan, ramane eliminarea Al-Qaida. O eventuala extensie geografica a acestor operatiuni nu va putea interveni fara aprobarea prealabila a comunitatii internationale-. Acesta urma sa fie articolul 15 al Declaratiei de la Laeken, un avertisment la adresa Statelor Unite. Marea Britanie in special, dar si Italia si Germania s-au opus, iar Europa nu a mai avut curajul sa afirme ca vocea sa trebuie sa fie ascultata. Londra, cea mai apropiata de Washington dupa atentatele de la 11 septembrie, nu a dorit sa se angajeze intr-o inclestare de forta cu presedintele Bush. Mai ales ca cele doua zile ale summitului au demonstat-o clar: premierul Tony Blair incearca sa sublinieze rolul militar al Marii Britanii, pentru a compensa costurile politice derivate din izolarea in diverse chestiuni comunitare. Aceasta situatie, privita in legatura cu polemicile legate de participarea unitara a UE la forta internationala de pace din Afganistan, dau masura lipsei de coordonare in interiorul Uniunii. In documentul final a ramas doar referirea la contingentul multinational ce ar putea fi trimis in Afganistan. Cei 15 incurajeaza -desfasurarea unei forte internationale al carei mandat – bazat pe o rezolutie a Consiliului de Securitate – ar trebui sa contribuie la securitatea afganilor si a institutiilor internationale de la Kabul-. Tarile Uniunii Europene, conchide Declaratia de la Laeken, -examineaza contributiile lor la o astfel de forta-, care ar oscila intre 4.000 si 5.000 de oameni. Se confirma astfel ca militarii europeni vor participa la forta de pace sub steagul propriilor tari, si nu sub umbrela UE, asa cum a lasat sa se inteleaga presedintia belgiana, la putin timp dupa deschiderea summitului de la Laeken.