Bratara dacica pusa in vanzare la Paris

Una dintre cele 15 bratari dacice furate in perioada 2000-2002 de cautatorii de comori din situl arheologic Sarmisegetuza Regia – Muntii Orastiei, avand o valoare estimata de 1,5 milioane de euro, a fost gasita la Paris dupa ce a fost expusa spre vanzare la un stand din cadrul Expozitiei Bienale de la Grand Palais din Paris. Potrivit unui comunicat al MAI, bratara – realizata din aur de 24 K si avand o greutate de peste un kilogram – era scoasa la vanzare cu 90.000 de euro. Pentru ca bratara dacica sa revina proprietarului de drept – statul roman -, autoritatile de la Bucuresti au cerut constituirea unei Comisii Rogatorii Internationale care sa cerceteze modalitatea prin care obiectul de patrimoniu a ajuns in Franta. Decoperirea bratarii dacice, catalogata de specialisti drept un obiect arheologic de o valoare inestimabila, a fost facuta de catre politistii Directiei Centrale a Politiei Judiciare Franceze, in baza unei informatii furnizate de Politia Romana prin intermediul atasatului de Afaceri Interne al MAI la Paris. Bijuteria, expusa la standul companiei new-yorkeze -Ariadna Gallery-, e singura recuperata din setul de 15 bratari din aur furate din situl arheologic din Muntii Orastiei si evaluate la 1,5 milioane de euro fiecare. Bratarile dacice fac obiectul unui dosar penal extrem de complex, aflat in derulare la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia.

Cauza privind disparitia unor bratari dacice din aur din zona Orastie a fost deschisa dupa ce mass-media a dezvaluit ca inca inainte de 2000 -braconajul arheologic- in Muntii Orastiei se transformase intr-o sursa deosebit de importanta de venituri ilicite pentru gruparile din lumea interlopa a zonei, si nu numai. Verificarile in acest caz au adus in atentia anchetatorilor nume grele ale politicii romanesti. Astfel, in aceasta afacere au fost vehiculate nume precum cele ale lui Dan Iosif – fost consilier prezidential, Gabriel Bivolaru – fost deputat PSD (n.r. – condamnat la cinci ani de inchisoare pentru fraudarea Bancii Romane de Dezvoltare), Adrian Nastase si Ioan Talpes. De altfel, in dosar, speta referitoare la Bivolaru – acuzat de tainuire – a fost disjunsa. In ceea ce-l priveste pe Dan Iosif, anchetatorii sustin ca ar fi fost de fata in momentul in care Iulian Ceia (unul dintre interlopii hunedoreni care au dat iama la Sarmisegetuza) ar fi vandut unor colectionari din Bucuresti o geanta ce continea aproape 20 de kilograme de obiecte arheologice, confectionate din aur si argint, in schimbul unor sume cuprinse intre 120.000 si 800.00 de dolari.

Din rechizitoriul intocmit de anchetatorii din Alba Iulia reiese ca in perioada 2000 – 2002 mai multe grupuri de persoane ar fi localizat si sustras din situl arheologic – aflat in administrarea Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva – 15 bratari dacice din aur, precum si 128 de monede romane din argint, evaluate la 40 de milioane lei, care in urma unui flagrant au fost recuperate si predate Muzeului National de Istorie a Romaniei. Procurorii sustin ca jaful ar fi fost pus in practica de diverse grupuri specializate in detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice – fapt care a generat conflicte si reglari de conturi finalizate adeseori cu victime de fiecare parte.

Potrivit anchetatorilor, situl arheologic de la Sarmisegetuza Regia – Muntii Orastiei era disputat de cel putin trei grupari mafiote, plus alte cateva persoane care actionau pe cont propriu. In rechizitoriu se mentioneaza ca doua dintre grupari – una condusa de Cornel Crasnic (alias -Margan-) si alta condusa de tandemul Constantin Bumbaru (alias -Bibanu-) si Lucian Sarbu (alias -Spuma-) – au fost anihilate in perioada 2001-2004 prin trimiterea in judecata a 25 de persoane. Anchetatorii sustin ca in zona Sarmisegetuza exista si o a treia grupare – considerata ce mai violenta, condusa de Iulian Ceia, fost politist si fost sportiv la clubul Dinamo.

Potrivit procurorilor, Ceia ar fi fost la un moment dat referent in Parlamentul Romaniei, functie care i-a inlesnit legaturi cu o serie de politicieni al caror nume a fost vehiculat in scandal. De altfel, chiar Ceia a fost cel care a declarat procurorilor din Alba ca a vandut lui Nastase si lui Talpes cate o bratara dacica veche de 2000 de ani. La vremea respectiva, Nastase, Talpes si Dan Iosif – care nu a facut insa un secret din faptul ca e prieten cu fostul sportiv – au negat ca ar fi cumparat de la acesta vreo bratara dacica.

Tezaurul dacic, talharit chiar sub nasul politiei

Reteaua de hoti de vestigii arheologice era in atentia politiei din 2000, dar sapaturile ilegale au continuat si dupa acel an datorita protectiei la nivel local de care s-au bucurat infractorii. -Intre 2000 si 2001, acest grup infractional a traficat doua comori gasite la Sarmisegetuza Regia. Prima dintre acestea este formata din 10 bratari dacice din aur, cantareste 14 kilograme si a fost descoperita in 2000, iar a doua, descoperita in 2001, este compusa din cinci bratari dacice cantarind fiecare intre 800 si 1.800 grame -, spun procurorii Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia. Din rechizitoriu rezulta ca -braconierii- au studiat carti de specialitate, astfel ca au devenit adevarati arheologi de meserie. La perchezitii, anchetatorii au gasit aparatura de detectie sofisticata si obiecte care ar putea face parte din patrimoniul national si arme albe, dar si scheme de organizare a retelelor de traficanti.

Istoria febrei aurului

Cautatorii de aur dacic au aparut la Orastie imediat dupa *90. Initial, cautatorii de comori s-au axat pe gasirea de -kosoni- – monede antice din aur cu o greutate de 8,4 grame. Unul din primii -braconieri- a fost basarabeanul Andrei Vartic, care si-a arogat calitatea de director al unui pseudo-institut al civilizatiei dacice. In *96, dupa ce Vartic a initiat sapaturi arheologice neautorizate, conducerea Muzeului de Istorie din Deva a sesizat SRI, iar basarabeanul a disparut. Ulterior, zona a fost -ocupata- de localnicii care i-au fost calauze lui Vartic. In *97, autoritatile maghiare au predat celor romane un cetatean originar din Orastie, arestat pentru ca avea asupra sa 200 de kosoni. In 2000, autoritatile romane au mai prins cativa -braconieri-carora le-a confiscat trei detectoare de metale si 1.700 de kosoni.

Conform datelor oficiale, anul trecut in patrimoniul national existau doar 450 de kosoni, iar pe piata neagra peste 20.000. Pe Internet exista site-uri speciale de licitatii, unde un koson poate ajunge la peste 1.000 euro.