Acasă Actualitate Cercetările privindu-l pe Vîntu, în dosarul FNA, stopate de Sâmpetru și...

Cercetările privindu-l pe Vîntu, în dosarul FNA, stopate de Sâmpetru și Bălan

DISTRIBUIȚI

Cercetările privindu-l pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, în cazul referitor la Banca Agricolă, au fost stopate de procurorii Marcel Sâmpetru și George Bălan, potrivit datelor cuprinse într-un dosar redeschis ca urmare a extrădării din Indonezia a lui Nicolae Popa.
Nicolae Popa a fost audiat ieri, 12 iulie 2012, de către procurori în dosarul în care este pus sub urmărire penală și Sorin Ovidiu Vîntu pentru spălare de bani și delapidare în dosarul privind prăbușirea Fondului Național de Investiții.
Potrivit istoricului dosarului, în 12 noiembrie 2003 procurorul Luminița ?ê?£ega de la Parchetul instanței supreme (decedată între timp-n.r.) a dispus trimiterea in judecată a lui Sorin Ovidiu Vîntu pentru două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave (cauza Banca Agricolă).
În același dosar au mai fost trimiși în judecată Liviu Adrian Istrate (fostul director al Băncii Agricole), Nicolae Popa (fostul director general al Gelsor SA și om de încredere al lui Vîntu), Ioana Vlas, Teodor Irimescu și Gavril Bătrân, în cauza privind Fondul Național de Acumulare (FNA).
Fondul Național de Acumulare a fost lansat, în 11 ianuarie 1999, de societatea financiară SOV Invest, administratorul Fondului Național de Investiții (FNI).
Prin încheierea din 27 iulie 2004, judecătorul Cristian Jipa de la Tribunalul București (pensionat în octombrie 2010, când era judecător la instanța supremă, iar numele său era legat de scandalul de corupție referitor la senatorul PSD Cătălin Voicu-n.r.) a dispus disjungerea cauzei privind Banca Agricolă de cauza privind FNA și restituirea ei pentru completarea urmăririi penale, dispunând refacerea expertizelor contabile și efectuarea a două confruntări, dintre care una cu o persoană decedată.
Prin încheiere de ședință, judecătorul a separat dosarul FNA-Banca Agricolă, pentru completarea urmăririi penale, invocînd articolul 332 din Codul de procedură penală (Cpp).
Concret, instanța a decis ca faptele lui Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul Fondul Național de Acumulare (FNA)-Banca Agricolă să fie reanalizate și completate de procurori, iar cea referitoare la Ioana Maria Vlas să fie judecată în continuare.
Decizia Tribunalului București a fost inițial contestată de Parchet, apreciind că – potrivit articolului 311 din Cpp – „orice hotărîre prin care instanța se dezinvestește pronunță restituirea prin sentință judecătorească, nu prin încheiere de ședință”.
Între timp, în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul declarat în cazul FNA-Banca Agricolă a provocat nemulțumiri la nivelul șefilor, afirmau atunci surse judiciare, motiv pentru care, de altfel, acuzarea și-a și retras contestația depusă la Curtea de Apel București.
Astfel, în 23 august 2004, reprezentantul Parchetului a anunțat retragerea recursului, iar Curtea de Apel București a luat act de acest fapt, ceea ce a făcut ca decizia instanței inferioare să rămînă în vigoare deși cuprindea aspecte de nelegalitate – respectiv restituirea dosarului la Parchet cu toate că începuseră dezbaterile în proces și dezinvestirea decisă prin încheiere de ședință și nu prin sentință.
Procuroarea de ședință nu era cea care ar fi trebuit să intre în dosar, ea preferând să intre în concediu.
Biroul de presă al Ministerului Public a comunicat atunci, pentru MEDIAFAX, că „s-a procedat la retragerea recursului, apreciindu-se ca fiind legală hotărârea Tribunalului București, cât timp – potrivit articolului 333 Cpp – din dezbaterile și din probele de la dosar rezultă că urmărirea penală nu este completă, iar completarea în fața instanței de judecată s-ar face cu mare întârziere. Întârzierea ar fi putut avea consecințe deosebite din punct de vedere juridic, inclusiv punerea în libertate a persoanelor judecate în stare de arest, respectiv a Mariei Vlas”, se susține în comunicatul instituției.
Ministerul Public invoca articolul 333 din Cpp, însă instanța a motivat disjungerea (separarea) dosarului și restituirea lui în baza articolului 332 Cpp.
Astăzi, Ministerul Public apreciază că soluția de disjungere a cauzei și de restituire este vădit netemeinică și neuzuală în practica instanțelor, soluția fiind dispusă după zece amânări de pronunțare, iar probele dispuse prin hotărâre ar fi putut fi administrate în cursul cercetării judecătorești.
Una din persoanele cu care urma să se facă confruntarea era decedată, la momentul în care Tribunalul a dispus restituirea părții cu Vîntu.
Surse judiciare afirmă că Parchetul de pe lângă Tribunalul București a făcut recurs împotriva hotărârii de restituire, însă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București l-a retras, din dispoziția procurorului general George Bălan.
Sursele citate consideră retragerea recursului ca fiind inexplicabilă, în condițiile în care soluția de restituire era vădit netemeinică, iar practica constantă a parchetului în asemenea situații era de a formula căi de atac.
Concret, există o puternică suspiciune că s-a urmărit favorizarea lui Sorin Ovidiu Vîntu.
În 17 octombrie 2005, Parchetul instanței supreme a dispus declinarea competenței de cercetare a cazului Banca Agricolă în favoarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), ca urmare a apariției OUG 135/2005, însă în 25 octombrie dosarul a fost solicitat telefonic de către conducerea PICCJ.
Concret, solicitarea a fost făcută de adjunctul procurorului general al României de atunci, Marcel Sânpetru, apoi repartizat spre soluționare către procurorul Cătălin Purcărin din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), au declarat surse judiciare.
Desemnarea în mod direct a unui anumit procuror din cadrul DIICOT de către procurorul general este nelegală, această atribuție revenind procurorului șef DIICOT, afirmă surse judiciare.
Mai mult, solicitarea telefonică a dosarului cu care era învestit DNA și repartizarea către un procuror DIICOT, în condițiile în care DNA nu dispusese declinarea competenței, este o procedură nelegală.
În 17 aprilie 2006, procurorul DIICOT Cătălin Purcărin a dispus scoaterea de sub urmărire penală (SUP), stabilind că, potrivit concluziilor celor două expertize dispuse în cauză, operațiunile au fost legale, iar banca nu a suferit niciun prejudiciu. Soluția a fost infirmată la 29 iunie 2006 de către procurorul șef al DIICOT, Daniel Țicău, care a dispus trimiterea cauzei la DNA. Soluția lui Țicău a fost infirmată la 19 iulie 2006 de către adjunctul procurorului general al Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Marcel Sâmpetru, care a dispus ca cercetările să fie efectuate în continuare tot de către DIICOT.
Procurorul șef Daniel Țicău a părăsit la scurt timp conducerea DIICOT.
Surse judiciare au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că infirmarea ordonanței prin care a fost infirmată soluția de SUP este o soluție atipică în practica anchetelor și care face referire la o ordonanță de declinare a competentei a DNA care nu există.
În august 2011, Parchetul Înaltei Curți de casație și Justiție (ICCJ) a infirmat soluțile de neurmărire penală a lui Sorin Ovidiu Vîntu date în dosarele privind Fondul Național de Investiții (FNI), Banca Agricolă, Bănca de Investiții și Dezvoltare (BID), dar și în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS), informa Ministerul Public.
Nicolae Popa, condamnat în lipsă la 15 ani de detenție pentru prăbușirea Findului Național de Investiții, a solicitat autorităților române, după ce a fost extrădat din Indonezia, redeschiderea cazului FNI.
„La propunerea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, în considerarea dosarelor aflate pe rolul acesteia, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani de către Sorin Ovidiu Vîntu, precum și a solicitării de redeschidere a dosarului Fondului Național de Investiții formulate de condamnatul Nicolae Popa, înregistrată pe rolul Tribunalului București, au fost analizate cauzele soluționate anterior de Ministerul Public, având ca obiect fraudarea FNI sau infracțiuni de spălare de bani presupus a fi comise de Vîntu, fiind identificate următoarele dosare: Dosarele penale nr.372/D/P/2004 și nr.374/D/P/2004 – care au vizat generarea unor pagube în patrimoniul investitorilor FNI; Dosarul penal nr.76/P/2005 – privind prejudicierea Băncii Agricole SA. Dosarul penal nr.754/D/P/2006 – privind constituirea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) SA; Dosarul penal nr.34/D/P/2005 – privind falimentul Băncii Române de Scont”, preciza Ministerul Public.
Din analiza de ansamblu a dosarelor a rezultat că parcursul procesual al acestora este similar, fiind identificate numeroase încălcări ale normelor de procedură, dispoziții repetate de disjungere a cauzei cu privire la unele persoane cercetate și soluții atipice pentru practica organelor judiciare.
În urma corelării datelor deținute de Ministerul Public au reieșit dispoziții date de procurorii George Bălan și Marcel Sâmpetru în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Olga Dumitrescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.