Acasă Actualitate Dezlegarea Curții Supreme: Decizia CCR privind prescripția se aplică retroactiv

Dezlegarea Curții Supreme: Decizia CCR privind prescripția se aplică retroactiv

DISTRIBUIȚI

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât marţi că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv.

Mai multe instanţe din ţară au solicitat Înaltei Curţi să stabilească dacă deciziile CCR privind prescripţia retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.

Iată minuta ÎCCJ:

„Minuta deciziei nr.67 I. Admite sesizarile formulate de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala in dosarele nr. 1341/1/2022 (pct. I. 1), nr. 1344/1/2022 (pct. IV.1.1), nr. 1346/1/2022 (pct. IV.2.1), nr. 1348/1/2022 (pct. IV.3.1), nr. 1396/1/2022 (pct. IV.4) si nr. 1495/1/2022 (pct. IV.10.2), respectiv Curtea de Apel Brasov, Sectia penala, in dosarul nr. 1465/1/2022 (pct. IV.7. 1) prin care se solicita pronuntarea unei hotarâri prealabile pentru dezlegarea urmatoarelor chestiuni de drept: ‘Daca normele care reglementeaza efectul intreruptiv de prescriptie al actelor de procedura sunt norme de drept substantial susceptibile de a fi aplicate ca lege penala mai favorabila sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum’ si ‘Daca in aplicarea dispozitiilor art. 426 lit. b) C.proc.pen., astfel cum au fost interpretare prin decizia nr. 10/2017 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, instanta care solutioneaza contestatia in anulare, intemeiata pe efectele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297/26.04.2018 si nr. 358/26.05.2022, poate reanaliza prescriptia raspunderii penale, in cazul in care instanta de apel a dezbatut si a analizat incidenta acestei cauze de incetare a procesului penal in cursul procesului anterior acestei din urma decizii’ si stabileste urmatoarele:

1. Normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial) supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale prevazut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 5 din Codul penal.

2. Instanta care solutioneaza contestatia in anulare, intemeiata pe efectele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297/26.04.2018 si nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescriptia raspunderii penale, in cazul in care instanta de apel a dezbatut si a analizat incidenta acestei cauze de incetare a procesului penal in cursul procesului anterior acestei din urma decizii.

II. Respinge ca inadmisibile sesizarile formulate in urmatoarele dosare: – Dosarele nr. 1344/1/2022 (pct. IV.1.2), 1346/1/2022 (pct. IV.2.2) si 1348/1/2022 (pct. IV.3.2) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca art. 155 alin. (1) din Codul penal, in forma in vigoare in perioada 26.06.2018 – 30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penala mai favorabila; – Dosarul nr. 1415/1/2022 (pct. IV.5.2) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca in temeiul principiului „tempus regit actum” pentru infractiunile comise anterior datei de 25 iunie 2018 pot fi incidente dispozitiile art. 155 alin.1 Cod penal si daca in temeiul aceluiasi principiu, odata cu intrarea in vigoare a dispozitiilor OUG nr. 71/2022 devin incidente dispozitiile art. 155 alin.1 Cod penal si pentru infractiunile presupus comise anterior aceste date; – Dosarul nr. 1446/1/2022 (pct. IV.6) vizând lamurirea chestiunii de drept: a) Daca lipsa din fondul activ al legislatiei a cazurilor care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale in perioada 2018-2022, conform deciziilor nr. 297/2018 si 358/2022 ale CCR, determina incidenta disp. art. 5 C.p.; b) Daca pentru infractiunile savârsite anterior datei de 25.06.2018 este aplicabila doar prescriptia generala, fara luarea in considerare a cauzelor de intrerupere intervenite anterior acestei date, sau se aplica prescriptia speciala, cu luarea in considerare a cauzelor de intrerupere a termenului de prescriptie care au intervenit anterior datei de 25.06.2018 si ulterior datei de 30.05.2022; – Dosarul nr. 1465/1/2022 (pct. IV.7.2) vizând lamurirea chestiunii de drept: Dispozitiile art. 155 alin. 1 C.proc.pen. se interpreteaza in sensul ca isi mentin efectul intreruptiv de prescriptie produs in forma anterioara Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/26.04.2018; – Dosarul nr. 1490/1/2022 (pct. IV.8) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca, in situatia unei activitati infractionale consumate sub imperiul Codului penal anterior, cu privire la care actul de sesizare a instan?ei a fost emis dupa intrarea in vigoare a Noului Cod penal dar pâna la pronuntarea deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicata in Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, comunicarea, potrivit art.344 Cod procedura penala a copiei certificate a rechizitoriului precum si a incheierii pronuntata de judecatorul de camera preliminara in conformitate cu art. 346 alin.(1) si (2) Cod procedura penala constituie acte intreruptive a cursului termenului de prescriptie in sensul dispozitiilor art. 155 alin.1 Cod penal; – Dosarul nr. 1492/1/2022 (pct. IV.9) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca, in situatia unei infractiuni comisa sub imperiul Codului penal in vigoare, audierea in calitate de inculpat efectuata de procuror anterior deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicata in Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, reprezinta un act de procedura intreruptiv a cursului termenului de prescriptie in sensul dispozitiilor art. 155 alin.1 Cod penal; – Dosarul nr. 1495/1/2022 (pct. IV.10.1) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca un act de procedura efectuat conform dispozitiilor procedurale si a art. 155 alin. 1 din Codul penal, in forma in vigoare la data efectuarii actului de procedura, a produs in mod definitiv efectul de intrerupere al termenului de prescriptie a raspunderii penale sau acest efect poate fi inlaturat ca urmare a aplicarii principiului aplicarii legii penale mai favorabile inculpatului, in cazul in care continutul art. 155 alin. 1 din Codul penal s-a modificat ulterior efectuarii actului de procedura; – Dosarul nr. 1506/1/2022 (pct. IV.11) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca, in situatia unei infractiuni consumate sub imperiul Codului penal in vigoare, cu privire la care actul de sesizare a instantei a fost emis anterior pronuntarii deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicata in Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, comunicarea, potrivit art.344 Cod procedura penala a copiei certificate a rechizitoriului precum si a incheierii pronuntata de judecatorul de camera preliminara in conformitate cu art. 346 alin.(1) si (2) Cod procedura penala constituie acte intreruptive a cursului termenului de prescriptie in sensul dispozitiilor art. 155 alin.1 Cod penal; – Dosarul nr. 1554/1/2022 (pct. IV.12) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca inexistenta in legislatie a cazurilor care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale, in perioada 2018-2022 (25.06.2018- 30.05.2022), conform deciziilor nr. 297/2018 si 358/2022 ale CCR, determina incidenta dispoz. art. 5 Cp; Daca pentru infractiunile savârsite anterior datei de 25.06.2018, este aplicabila doar prescriptia generala, fara luarea in considerare a cauzelor de intrerupere intervenite anterior acestei date sau se aplica prescriptia speciala, cu luarea in considerare a cauzelor de intrerupere a termenului de prescriptie care au intervenit anterior datei de 25.06.2018 si ulterior datei de 30.05.2022; – Dosarul nr. 1576/1/2022 (pct. IV.13) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca, in situatia unei infractiuni comisa sub imperiul Noului Cod penal cu privire la care actul de sesizare a instantei a fost emis dupa intrarea in vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicata in Monitorul Oficial din data de 25 iunie 2018, procesul verbal de aducere la cunostinta a calitatii de suspect si audierea in calitate de suspect, anterior intrarii in vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicata in Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, reprezinta acte de procedura intreruptive a cursului termenului de prescriptie in sensul dispozitiilor art. 155 alin.1 Cod penal; – Dosarul nr. 1577/1/2022 (pct. IV.14) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca, in situatia unei infractiuni comisa sub imperiul Noului Cod penal cu privire la care actul de sesizare a instantei a fost emis dupa intrarea in vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicata in Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, incheierea de admitere a plângerii si de desfiintare a ordonantei procurorului cu consecinta trimiterii cauzei pentru completarea urmaririi penale pronuntata de judecatorul de camera preliminara anterior intrarii in vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicata in Monitorul Oficial din 25 iunie 2018 reprezinta un act de procedura intreruptiv a cursului termenului de prescriptie in sensul dispozitiilor art. 155 alin.1 Cod penal; – Dosarul nr. 1578/1/2022 (pct. IV.15) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca, in situatia unei activitati infractionale consumate sub imperiul Codului penal anterior, cu privire la care actul de sesizare a instan?ei a fost emis dupa intrarea in vigoare a Noului Cod penal dar pâna la pronun?area deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicata in Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, procesul verbal de aducere la cunostinta a calitatii de suspect, audierea in calitate de suspect si comunicarea, potrivit art. 344 Cod procedura penala, a copiei certificate a rechizitoriului constituie acte intreruptive a cursului termenului de prescriptie in sensul dispozitiilor art. 155 alin.1 Cod penal; – Dosarul nr. 1415/1/2022 (pct. IV.5.1) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca in determinarea legii mai favorabile conform art.5 Cod penal cu trimitere la deciziile nr. 297/26.04.2018 si nr. 258/26.05.2022 ale Curtii Constitutionale, dispozitiile art. 154 alin.1 Cod penal prin raportare la prevederile art. 16 alin.1 lit.f Cod procedura penala pot fi aplicate independent de prevederile art. 155 alin.1 Cod penal pentru infractiunile savârsite pâna in data de 9 iunie 2022 si daca aceste decizii ale Curtii Constitutionale devin inaplicabile in aceasta materie in ceea ce priveste infractiunile care afecteaza interesele financiare ale Uniunii Europene potrivit jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene; – Dosarul nr. 1604/1/2022 (pct. IV.16) vizând lamurirea chestiunii de drept: Daca normele care reglementeaza efectul intreruptiv de prescriptie al actelor de procedura, conform art. 155 alin. 1 Cod penal, sunt norme de drept substantial susceptibile de a fi aplicate ca lege penala mai favorabila, aplicarea acestora potrivit art. 5 Cod penal se face indiferent de obiectul infractiunii sau, in ce priveste infractiunile care afecteaza interesele financiare ale Uniunii Europene, se impune efectuarea unei analize specifice cu privire la necesitatea de a lasa (sau nu) neaplicate aceste dispozitii in raport de jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene dezvoltate in baza art. 325 din TFUE, precum si a Hotarârii din data de 21.12.2021 in cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion si altii, C-379/19DNA-Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociatia Forumul Judecatorilor din România , C-811/19 FQ si altii si C-840/19 NC.

Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala. Pronuntata in sedinta publica astazi, 25 octombrie 2022”.

3 COMENTARII

  1. Inca o lovitura data de justitia Romana luptei impotriva coruptiei care oaricum era foarte slaba,pai mai judecatorilor care ati studiat dreptul,daca eu am prejudiciat bugetul de stat cu 10 milioane de euro(sa spunem)si colegi vostri din justitie procurori si judecatori imi tot amana judecarea procesului dupa 10 ani eu sunt nevinovat?,cum ma,a recuperat statul bani furati de mine si nu are rost sa mai fiu judecat?,nu ma in cazuri dastea cel vinovat de intarzierea procesului nu este vinovat tot poprul Roman care va plateste voua salariile si pensiile uriase raportat la P.I.Bul pe cap de locuitor al Romaniei,adica tot poporul sa plateasca intarzierea proceselor de catre judecatori si procurori iar hoti sa ramana si cu bani furati si fara sa fie condamnati pentru ca asa spuneti voi ca este legal.

  2. Bravooooo ! Încă odată dovedită competența și buna credință ale celor ce păzesc cu râvnă Constituția și Justiția în România ! Mulțumim din nou facultăților de drept de la Caracal ,Dăbuleni , Trebuci și Cuca Măcăii , Dimitrie Camtemiri , Româniko-Amoricană, Spirulina Hariet și altele asemenea pentru calitatea – și calitățile,mai ales – absolvenților de-a lungul timpului . Din bine înspre mai bine ! Și tot mai bine ! Eu zic să nu se mai facă nici un proces . Se va transmite destinatarului o telegramă în care i se va comunica cam câți „coți” ar trebui să facă consecutiv celor făptuite și , concomitent , și data prescrierii ,care musai va trebui să coincidă cu data expedierii de pe plic. Sub semnătură proprie ,beneficiarul va lua la cunoștiință asupra soluției definitive a cazului său și se va putea reîntoarce liniștit la cele zilnice . Asta ,binențeles ,după ce va plăti poștașului prețul corect al telegramei pentru că nimeni nu scapă ,nu-i așa, ochiului vigilent al statului ?… SICTIR !!! Mi-e greață, ajunge …Totul pe față , folosind absolut și ,culmea, strict partizan, instrumentele Dreptului , ale Jurisprudenței în favoarea inculpaților. Și asta la cel mai înalt nivel … EXECRABIL !!! Izul de mortăciune al disoluției se simte din ce în ce mai pregnant ….

  3. Pentru normalizarea activităţii sistemului judiciar ;
    La C.C.R. se impun următoarele modificări;
    – nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 62 de ani;
    – membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani;
    – 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmi, fie primele 8 în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor universităţilor de drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    La C.S.M. trebuie să se asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare consultări, dezbateri ori de adoptat hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
    – 14 jurişti (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere şi liderii de sindicat (federaţii) din fiecare minister;
    – 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
    – 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
    – 1 membru desemnat de I.N.M.;
    – 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
    – 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    – 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
    – 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
    Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.