Din motivarea arestării celor doi frați Tate reiese concluzia judecătorilor Tribunalului București că atitudinea pe care inculpatul Andrew Tate o are faţă de femei este aceea că „le percepe doar ca pe un mijloc de a obţine câştiguri în mod facil”. Instanţa de judecată face de asemenea referire la consecinţele pe termen lung asupra persoanelor traficate.
Pe o reţea de socializare a fost postată fotografia unei femei care avea tatuat mesajul „Tate Property” (Proprietatea lui Tate), iar presa din România a scris, citând surse judiciare, că unele dintre femeile care lucrau în Bucureşti pentru Tate ar fi avut pe braţ tatuaje cu mesajul „Owned by Tate” (Deţinute de Tate).
Vă prezentăm Încheierea judecătorului de drepturi și libertăti prin care cei doi frați Tate au fost arestați preventiv.
ÎNCHEIERE
Şedinţa din camera de consiliu de la 30.12.2022
Completul compus din:
JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI – …
Grefier – …
Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată, în conformitate cu dispoziţiile art. 226 alin. (1) C.pr.pen., că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Astfel, potrivit art. 202 alin. (1) C. proc. pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”
Potrivit alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., “orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.
De asemenea, conform art. 223 alin. (2) C. proc. pen., „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”
Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine, totodată, că art. 5 lit. c din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului condiţionează legalitatea măsurii privative de libertate, de existenţa unor motive verosimile şi temeinice în sensul că s-a săvârşit o infracţiune, ceea ce presupune existenţa unor date suficiente care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa.
Pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpatului trebuie să fie întrunite condiţiile prevăzute de art. 223 C.pr.pen. privind existenţa în cauză a probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune şi să existe una din situaţiile prevăzute la alin 1 literele a)-d) ori situaţiile prevăzute de alin. 2 al aceluiaşi text de lege, dispoziţiile procedurale sus menţionate fiind compatibile cu prevederile art. 5 paragraful 1 lit. c şi parag. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Analizând dispoziţiile legale invocate, raportat la faptele reţinute în sarcina inculpațolor, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 223 alin. 2 C.proc.pen. rap. la art. 202 alin. 1 şi 3 C.proc.pen.
Prin ordonanțele nr. …/D/P/2022 din datele de 28 decembrie 2022 și 29 decembrie 2022 ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale față de:
1…., pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 C.p., trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ……), viol, prev. de art. 218 alin. 1 C.pen. (persoană vătămată ……, faptă din 16.03.2022), viol, prev. de art. 218 alin. 1 C.pen. (persoană vătămată ……, faptă din 27.03.2022), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …),toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p., privind concursul real de infracțiuni.
- …, pentru comiterea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3, 6 C.p., trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ………), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …),toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p., privind concursul real de infracțiuni.
- … …-…, pentru comiterea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3, 6 C.p., trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ……), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ………), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …), toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p., privind concursul real de infracțiuni.
- …, pentru comiterea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3, 6 C.p., trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ………), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …), toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p., privind concursul real de infracțiuni.
În fapt, în sarcina inculpatului …, procurorul a reținut că:
– …………………………………………………………………………………………………………………..
În ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 223 C.pr.pen. privind existenţa în cauză a probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că din actele de urmărire penală efectuate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul … a săvârșit infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 C.p., trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ……), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …), că inculpatul … a săvârșit infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3, 6 C.p., trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ………), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …), că inculpata … …-… a săvârșit infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3, 6 C.p., trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ……), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ………), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …) și că inculpata … a săvârșit infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3, 6 C.p., trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ………), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …), trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (victimă …).
Pentru a reţine astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere declarațiile persoanelor vătămate ……, ………, …, … care se coroborează cu aspectele rezultate din rapoartele de expertiză psihologică extrajudiciară și procesele-verbale de redare a conversațiilor prin intermediul aplicației ….
………………………………………………………………………………………………………………………….
Faptul că persoana vătămată …… a fost recrutată de către inculpatul … … prin inducere în eroare cu privire la intenția de a pune bazele unei relații de căsătorie sau concubinaj și existența unor false sentimente ale inculpatului față de persoana vătămată rezultă și din conversațiile purtate prin intermediul aplicației de comunicare la distanță ,,….”, de către persoana vătămată cu inculpatul, redate în procesele-verbale din dosarul de urmărire penală, din care sunt relevante următoarele pasaje:
………………………………………………………………………………………………………………………………..
Cu privire la mutarea sa în România, persoana vătămată …… a declarat că inculpatul … i-a spus inițial că vor locui împreună, însă ulterior i-a spus că în casa în care locuiește acesta stau mai mulți bărbați care lucrează cu el și cu fratele său, așa că este mai bine să ia un alt apartament, doar pentru ei doi. La momentul în care persoana vătămată a ajuns în România, inculpatul … nu se afla în țară și i-a spus persoanei vătămate că nu va putea locui în apartament, aceasta trebuind să locuiască cu … …, care i-a cumpărat biletul de avion, a preluat-o de la aeroport și a condus-o în imobilul unde urma să locuiască.
Aceste aspect sunt confirmate de conversațiile dintre persoana vătămată și inculpat purtate prin intermediul aplicației de comunicare la distanță …………………………………………………………….
Persoana vătămată a arătat că atunci când inculpata … … a luat-o de la aeroport, i-a spus că va locui cu niște fete care lucrează pentru inculpatul … și fratele său, acestea având conturi pe … și împărțind câștigurile cu cei doi. A menționat persoana vătămată că i s-a părut ciudat ceea ce îi spunea inculpata …, dar era deja în România și nu mai avea ce face, gândindu-se că în momentul în care inculpatul … va reveni în România, vor locui împreună, așa cum îi promisese.
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Cu privire la infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, relevante sunt atât declarațiile persoanelor vătămate și ale numitei …– …, cât și conversațiile purtate prin intermediul aplicației …., din care rezultă atât ierarhia în cadrul grupului, cât și rolul fiecăruia dintre membri, inculpații … și … având rolul de a recruta persoane, care erau transportate și adăpostite în locuințe din România, iar inculpatele … și …, rolul de a supraveghea și coordona întreaga activitate de exploatare.
Din conversațiile persoanei vătămate …………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
În ceea ce privește infracțiunile de viol reținute în sarcina inculpatului … …, se constată că pentru a reține aceste infracțiuni, procurorul a avut în vedere declarațiile persoanei vătămate ……. Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că pentru a se atinge standardul de probă necesar conturării suspiciunii rezonabile cu privire la săvârșirea acestor infracțiuni de către inculpat, se impune administrarea de probe suplimentare, care să coroboreze declarațiile persoanei vătămate și să lămurească situația de fapt.
Inculpații nu au recunoscut săvârşirea faptelor reținute în sarcina lor. ………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate reţine versiunile prezentate de inculpați, acestea nefiind verosimile şi necoroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Cu privire la condiția prevăzută de art. 223 alin. 2 teza I C.pr.pen., judecătorul de drepturi și libertăți reţine faptul că la acest moment procesual, nu trebuie să existe probe de aceeaşi greutate cu cele care stau la baza unei trimiteri în judecată sau care întemeiază o hotărâre de condamnare. Aşa cum, în mod constant, a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, art. 5 par. 1 lit. c din Convenţie nu presupune ca autorităţile să dispună de probe suficiente pentru a formula o acuzare completă încă din momentul privării de libertate, rolul măsurii arestării preventive fiind tocmai acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor, astfel încât la acest moment probele trebuie să furnizeze o serie de date, informaţii verosimile şi credibile care să susţină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana faţă de care a fost declanşată urmărirea penală a săvârşit fapta/faptele de care este acuzată.
Prin urmare, probele din care rezultă suspiciunea rezonabilă pe care se întemeiază măsura nu trebuie să prezinte acelaşi nivel de certitudine cu cele care justifică trimiterea în judecată a unei persoane şi, cu atât mai puţin, cu cele care permit pronunţarea unei soluţii de condamnare.
Judecătorul de drepturi și libertăți remarcă faptul că declaraţiile persoanelor vătămate și ale martorelor audiate în cauză au relevat un tipar în modul de acțiune al inculpaților, care conferă greutate şi credibilitate declaraţiilor luate în mod individual, cu atât mai mult cu cât aceste declarații se coroborează și cu rapoartele de expertiză psihologică în ceea ce privește persoanele vătămate …… și ………, dar și cu aspectele rezultate din conversațiile purtate între victime și inculpați prin intermediul aplicației …..
Văzând şi că, potrivit jurisprudenţei CEDO în materie (cauza Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit), la momentul luării măsurii arestării preventive nu este necesar să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că există probe suficient de temeinice pentru acest moment procesual, astfel cum acestea sunt expuse mai sus, din care rezultă presupunerea rezonabilă a săvârşirii de către inculpaţii …, … și …a infracţiunilor reţinute în sarcina lor și de către inculpatul … a unora dintre infracțiunile de care este acuzat, fiind îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 223 alin. 2 teza I C. proc. pen.
Astfel, probele administrate până la acest moment în cauză sunt suficiente pentru a convinge un observator obiectiv că este posibil ca inculpatul … să fi săvârșit infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 C.p. și trei infracțiuni de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ……, victimă …, victimă …), ca inculpatul … să fi săvârșit infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3, 6 C.p. și trei infracțiuni de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ………, victima … și persoană vătămată …), ca inculpata … …-… să fi săvârșit infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3, 6 C.p. și șase infracțiuni de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ……, persoană vătămată ………, victima …, persoană vătămată …, victimă …, victimă …) și ca inculpata … să fi săvârșit infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3, 6 C.p. și cinci infracțiuni de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 182 lit. a și c C.pen. (persoană vătămată ………, victima …, persoană vătămată …, victimă …, victimă …).
Totodată, se impune precizarea că la acest moment urmărirea penală este în desfășurare, iar împrejurarea că au trecut 9 luni de la momentul la care a fost începută urmărirea penală în cauză și au fost administrate primele probe nu este de natură a înlătura îndeplinirea condițiilor prevăzute de dispozițiile procedurale pentru luarea măsurii preventive.
Judecătorul de drepturi și libertăți subliniază şi faptul că luarea unei măsuri preventive faţă de inculpat în cursul urmăririi penale nu afectează existenţa prezumţiei de nevinovăţie ca principiu fundamental al procesului penal prev. de art. 4 C.pr.pen., compatibilitatea acestora rezultând tocmai din scopul urmărit la luarea măsurii, astfel cum acesta este prevăzut de dispoziţiile art. 202 C.pr.pen.
Astfel, conform art. 202 alin. 1 C.pr.pen., măsurile preventive pot fi dispuse dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dezvoltat patru motive fundamentale pentru a justifica arestarea preventiva a unui acuzat suspectat ca ar fi comis o infracțiune: pericolul ca acuzatul sa fuga; riscul ca acuzatul, odată repus in libertate, să împiedice administrarea justiției, să comită noi infracțiuni sau să tulbure ordinea publică.
În cauza Letellier c. Franţei, Curtea a admis că prin gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenţie provizorie, cel puţin o perioadă de timp. Astfel, menţinerea ordinii publice este apreciată ca un element pertinent şi suficient pentru privarea de libertate a unei persoane, dacă se bazează pe fapte de natură să arate că eliberarea respectivei persoane ar tulbura în mod real ordinea publică.
Or, astfel cum rezultă din actele dosarului, inculpații … și … sunt persoane cunoscute la nivel internațional, având parte de o expunere deosebită atât în presă, cât și pe platformele de socializare, iar faptele de care sunt acuzați sunt de o gravitate deosebită, astfel încât se poate aprecia în mod rezonabil că lăsarea acestora în libertare ar fi de natură să tulbure în mod real ordinea publică.
Referitor la condiţia privind pericolul concret pentru ordinea publică, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că noţiunea de ,,pericol pentru ordinea publică” trebuie evaluată din perspectiva unor fapte concrete care să determine reţinerea acestei condiţii, iar potrivit art. 223 alin. 2 C.proc.pen., acestea constau în evaluarea gravităţii faptei, a modului şi circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului, mediului, antecedentelor penale, precum şi împrejurărilor care ţin de persoana inculpatului.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine, de asemenea, că anumite infracţiuni, prin gravitatea lor deosebită, prin modalitatea de comitere, prin reacţia publicului, pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenţie provizorie, pericolul pentru ordinea publică fiind suficient să existe chiar si numai în zona percepţiei societăţii asupra manierei în care autorităţile acţionează pentru stoparea fenomenului infracţional, în scopul de a descuraja eventuale alte comportamente ilicite similare şi în scopul de a restaura încrederea în actul de justiţie, iar pe de altă parte, o reacţie blândă faţă de acest gen de inculpaţi ar crea un sentiment de insecuritate publică.
Este adevărat că până la rămânerea definitivă a unei hotărâri într-o cauză penală, persoana judecată se bucură de prezumţia de nevinovăţie, însă legiuitorul a stabilit ca, în cazul în care se regăsesc anumite condiţii expres prevăzute, să se poată lua una din măsurile preventive, indiferent dacă acuzatul recunoaşte sau nu săvârşirea faptelor pentru care este judecat, dacă are sau nu antecedente penale, normele de procedură interne fiind în deplin consens cu dispoziţiile art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților ar aduce atingere dezideratelor impuse de legea penală şi s-ar crea un climat de insecuritate socială şi de neîncredere a cetăţenilor în actul de justiţie, cu atât mai mult cu cât înfrângerea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea și demnitatea persoanelor vulnerabile creează în comunitate o reacţie puternică de nemulţumire şi nesiguranţă.
În cuprinsul Deciziei nr. 1389/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că din definiţia traficului de persoane, cuprinsă în Protocolul privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, rezultă şi formele în care se concretizează această infracţiune în raport de caracteristicile persoanelor traficate şi traficante, de scopul urmărit şi interesul vizat, de natura cauzelor ce au generat fenomenul, de implicaţiile sociale, dar şi de specificul valorilor sociale lezate (drepturile omului).
Astfel:
– privit din punctul de vedere al drepturilor omului, traficul de persoane include sclavia, munca forţată, violenţa, abuzul de încredere, agresiunea fizică şi psihică a persoanei, fiind pe deplin justificată aprecierea că traficul de fiinţe umane este o formă a sclaviei la început de mileniu;
– sub aspect economic, traficul presupune interese financiare (profituri uriaşe), reţele regionale şi internaţionale, circulaţia ilicită a banilor (spălarea banilor care provin din trafic şi pe baza cărora se realizează activitatea de traficare);
– din punctul de vedere al originii fenomenului, factorii care generează şi susţin traficul sunt sărăcia accentuată a victimelor, nivelul educaţional scăzut, neîncrederea în sine, eşecurile în viaţă;
– din perspectiva valorilor sociale lezate, persoanele traficate sunt reduse la condiţia de „marfă”, sunt dezumanizate treptat, fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde, trauma suferită marcându-le întreaga evoluţie viitoare;
– din punctul de vedere al implicaţiilor sociale, datorită creşterii alarmante din ultimii ani, traficul de persoane devine un fenomen naţional şi transnaţional, fiind favorizat de procesul general al globalizării şi de utilizarea tehnologiilor moderne;
– prin prisma scopului vizat, traficul presupune profituri uriaşe pentru traficanţi, inclusiv în cazul traficului în scop de muncă forţată.
Din perspectiva victimelor, traficul de persoane poate fi clasificat prin natura actelor abuzive exercitate asupra lor şi care vizează, printre altele: aspectul social (abuz psihologic, fizic, supravegherea pentru împiedicarea deplasării ori liberei circulații a victimelor, lipsa puterii de decizie, lipsa accesului la servicii medicale); aspectul juridic (deposedarea de acte identitate, posedarea şi utilizarea de acte false, amenințările cu predarea la poliţie); aspectul economic (împovărarea cu datorii, neplată, reținerea unor plăţi nejustificate).
Fenomenul infracțional din sfera criminalității organizate este unul dinamic, se dezvoltă și se adaptează realităților sociale și economice, iar autoritățile trebuie să își ajusteze modul de acțiune și de reacție la modalitățile actuale de săvârșire a unor astfel de fapte.
Infracțiunile de trafic de persoane au cunoscut la rândul lor o evoluție constantă, astfel încât recrutarea victimelor se realizează și prin câștigarea încrederii și determinarea acestora la sentimente de afecțiune față de inculpați, fiind induse în eroare cu privire la reciprocitatea sentimentelor, la posibilitatea unei relații stabile sau chiar a întemeierii unei familii, pentru ca apoi să fie manipulate ….. și la supunerea la executarea unei munci, în mod forțat, în vederea producerii şi difuzării de astfel de materiale, utilizând platforme, cum ar fi site-ul … și site-ul …., în vederea obținerii de câștiguri materiale.
În concret, judecătorul remarcă aptitudinea inculpaților … și … de a identifica persoanele vulnerabile și de a exploata nevoile de afecțiune, încredere, stabilitate ale acestora, creându-le impresia unei relații apropiate și înlăturând astfel orice suspiciune pe care ar fi putut-o avea victimele, nevoia de atenție și de afecțiune din partea inculpaților fiind apoi exploatată în vederea determinării acestora la prestarea activităților mai sus expuse. Nu poate fi ignorată nici contribuția inculpatelor … și …, care realizau pentru inculpați supravegherea constantă a victimelor, le coordonau activitatea zilnică și exercitau presiuni psihice asupra acestora pentru ca acestea să lucreze cât mai mult.
Sub acest aspect, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică şi se impune luarea măsurii arestării preventive pentru înlăturarea acestei stări de pericol, având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite de către inculpați, modalitatea concretă în care aceștia au acţionat, dovedind un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale.
Astfel, în ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 223 alin. 2 C.pr.pen., respectiv privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, judecătorul o apreciază îndeplinită, prin raportare la natura şi gravitatea concretă a faptelor reţinute în sarcina inculpaților, infracţiuni intenționate, prin care se aduce atingere libertății de voință și acțiune a persoanelor, dar şi la modul de comitere, inculpații … și … creându-le victimelor, prin inducere în eroare, iluzia unor sentimente de afecțiune și a unor relații stabile, pentru ca apoi, profitând de vulnerabilitatea acestora, să fie introduse în casa unde se aflau celelalte fete și determinate la crearea de conținut foto și video, sub supravegherea și controlul inculpatelor … și … …, în vederea postării materialelor pe platformele …., cu scopul obținerii de câștiguri materiale, aspecte care evidențiază gravitatea deosebită a faptelor şi periculozitatea inculpaților. Judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere, totodată, consecinţele săvârşirii faptelor asupra victimelor, fiind de natură a pune în pericol grav echilibrul psihic și emoţional al acestora. Astfel, faptele de acest tip au un puternic impact psihologic asupra persoanelor traficate, care sunt practic dezumanizate, această formă de exploatare fiind de natură a produce efecte atât în plan psihologic şi emoţional, cât şi în plan social.
În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpaților, cu referire la aspectele invocate în apărare în acest sens, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că nu sunt de natură să înlăture pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă aceștia. Chiar dacă inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, aceasta reprezintă o stare de normalitate şi nu poate justifica, în contextul prezentei cauze, lăsarea în libertate a inculpaților la acest moment procesual, în raport de gravitatea ridicată a pretinselor infracţiuni de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat, pentru care sunt cercetați. De altfel, deși din actele dosarului nu rezultă că inculpații ar avea în antecedente condamnări definitive, nu poate fi ignorat faptul că inculpatul … a fost anterior cercetat pe teritoriul Marii Britanii pentru o infracțiune contra integrității corporale, iar inculpatul … … pentru infracțiuni contra persoanei și infracțiuni privind viața sexuală.
Tot în contextul circumstanțelor personale, se apreciază relevantă atitudinea inculpaților … … și … cu privire la persoanele de sex feminin care lucrează în interesul acestora și cu privire la modalitățile de obținere a unor venituri în mod facil, astfel cum acestea rezulta din conținuturile video postate pe platforme de socializare și difuzare a conținuturilor audio-video, respectiv …., din care exemplificăm următoarele pasaje:
………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Din cuprinsul acestui conținut, rezultă fără putință de tăgadă profunda lipsă de respect pentru normele legale și totala indiferența față de valorile sociale ocrotite de care dă dovadă inculpatul … …, dar și atitudinea de desconsiderare față de femei în general, pe care le percepe doar ca un mijloc de a obține câștiguri mari în mod facil.
Judecătorul nu poate fi de acord cu susținerea apărării în sensul că aceste conținuturi video prezintă doar un personaj și nu pot fi avute în vedere, întrucât inculpatul manifestă aceeași atitudine și în relațiile cu persoanele vătămate, iar acest lucru transpare cu evidență din conținutul conversațiilor cu acestea aflate la dosarul de urmărire penală.
În ceea ce priveşte necesitatea prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, scop menţionat în enumerarea din art. 202 alin. 1 C.pr.pen., judecătorul reţine că se are în vedere situaţia în care, prin conduita sa anterioară săvârşirii faptei ce face obiectul cauzei, inculpatul dovedeşte riscul real de a reitera un comportament infracţional. De altfel, nu este necesar să existe suspiciunea rezonabilă sau certitudinea că inculpatul va săvârşi infracţiuni, ci doar un risc, dedus din circumstanţele concrete ale cauzei. Or, astfel cum s-a arătat, inculpații au acționat într-o manieră similară în ceea ce privește persoanele vătămate și victimele, inculpații … și … inițiind relații amoroase cu acestea, pentru ca apoi să le introducă în casa unde se aflau și celelalte fete și unde intrau sub supravegherea și coordonarea inculpatelor …și … …, care se asigurau ca acestea să producă conținut foto și video, ce era ulterior postat pe platformele … în vederea obținerii de profit.
Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază astfel că sunt întrunite cerințele de necesitate și proporționalitate prevăzute de dispozițiile procedurale, măsura arestării preventive fiind necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, este proporţională cu gravitatea faptelor reţinute în sarcina inculpaților, în conformitate cu dispoziţiile art. 202 alin. (3) din Codul de procedură penală.
În privința necesității măsurii pentru buna desfășurare a procesului penal, raportat și la susținerile apărării în sensul că până la acest moment inculpații … și … au fost la dispoziția organelor de urmărire penală, judecătorul are în vedere faptul că până la acest moment au avut calitatea de martori în cauză, însă nu poate fi ignorată posibilitatea ca aceștia să se sustragă de la cercetări, să părăsească România și să se stabilească în țări care nu permit extrădarea, având în vedere posibilitățile financiare ale acestora, dar și declarațiile publice în această privință ……
De asemenea, tot în analiza necesității măsurii, se are în vedere și împrejurarea că ancheta este în desfășurare, urmând a fi audiate persoane care ar putea avea cunoștință de activitățile infracționale, cu atât mai mult cu cât o parte din victime se află încă sub autoritatea și controlul inculpaților … și … și în relații strânse cu inculpatele …și …,
Or, având în vedere aspectele mai sus expuse, se constată că o altă măsură preventivă este insuficientă la acest moment pentru a asigura atingerea scopului prev. de art. 202 alin. 1 C.pr.pen., respectiv prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi prezervarea ordinii publice.
Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că realizarea scopului de a preveni săvârşirea unor alte astfel de fapte, precum şi acela de a înlătura o stare concretă de pericol pentru ordinea publică nu poate fi realizată doar prin luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu ori a controlului judiciar.
Aşadar, analizând posibilitatea luării faţă de inculpați a altor măsuri preventive mai puţin intruzive în libertatea acestora, faţă de circumstanţele cauzei în acest stadiu procesual, faţă de caracterul necesar al măsurii arestării preventive pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru protejarea publicului împotriva pericolului de repetare a faptelor extrem de grave, de natura celor faţă de care se efectuează cercetări şi faţă de caracterul proporţional al măsurii cu gravitatea acuzaţiilor penale formulate împotriva inculpaților şi cu scopul urmărit, judecătorul constată caracterul insuficient al unor astfel de măsuri preventive. Se constată că, la acest moment procesual, dispunerea unei măsuri preventive mai blânde nu este oportună, în opinia judecătorului, circumstanţele personale ale inculpaților, precum şi împrejurările concrete ale săvârşirii faptelor reţinute în sarcina acestora fiind incompatibile cu o altă măsură preventivă, ce nu ar fi suficientă pentru realizarea cu eficienţă a scopurilor prevăzute de art. 202 C.proc.pen
Faţă de aceste considerente, va admite propunerea formulata de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală și în temeiul art. 226 C.pr.pen. raportat la art. 223 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 202 alin. 4 lit e C.pr.pen., va dispune arestarea preventivă a inculpatului … și a inculpatului …, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 30.12.2022 până la data de 28.01.2023 inclusiv. De asemenea, În temeiul art. 226 C.pr.pen. raportat la art. 223 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 202 alin. 4 lit e C.pr.pen., va dispune arestarea preventivă a inculpatei … …-… și a inculpatei … pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatelor de arestare preventivă. În baza art. 230 alin. 1 C.pr.pen., va dispune emiterea de îndată a mandatelor de arestare preventivă.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Onorariul cuvenit interpretului de limba engleză – doamna …, corespunzător unui număr de 8 ore prestaţii în regim de urgenţă, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite propunerea formulata de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală.
În temeiul art. 226 C.pr.pen. raportat la art. 223 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 202 alin. 4 lit e C.pr.pen., dispune arestarea preventivă a inculpatului …, fiul lui … și …, născut la data de … în …, cetățean …, cu domiciliul în …, posesor pașaport nr…., eliberat la data de … de către …, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 30.12.2022 până la data de 28.01.2023 inclusiv.
În baza art. 230 alin. 1 C.pr.pen., dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă.
În temeiul art. 226 C.pr.pen. raportat la art. 223 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 202 alin. 4 lit e C.pr.pen., dispune arestarea preventivă a inculpatului …, fiul lui … și …, născut la data de … în …, cetățean .., cu domiciliul în … , posesor permis de ședere nr…., eliberat la data de … de către …, CNP …, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 30.12.2022 până la data de 28.01.2023 inclusiv.
În baza art. 230 alin. 1 C.pr.pen., dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă.
În temeiul art. 226 C.pr.pen. raportat la art. 223 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 202 alin. 4 lit e C.pr.pen., dispune arestarea preventivă a inculpatei … …-…, fiica lui … și …, născută la data de …, în …, domiciliată în …, posesoare a CI seria … nr. …, CNP …, pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.
În baza art. 230 alin. 1 C.pr.pen., dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă.
În temeiul art. 226 C.pr.pen. raportat la art. 223 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 202 alin. 4 lit e C.pr.pen., dispune arestarea preventivă a inculpatei …, fiica lui … și …, născută la data de …, în …, domiciliată în …, posesoare a CI seria … nr. …, CNP …, pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.
În baza art. 230 alin. 1 C.pr.pen., dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul cuvenit interpretului de limba engleză – doamna …, corespunzător unui număr de 8 ore prestaţii în regim de urgenţă, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei lipsă.
Pronunţată în camera de consiliu, azi, 30.12.2022, ora 21:17.
JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI Grefier,
… …
