Acasă Actualitate Frăția șpăgilor macină inima putredă a justiției

Frăția șpăgilor macină inima putredă a justiției

DISTRIBUIȚI

Imensul scandal declanșat după ce DNA a dispus punerea sub acuzare  a câtorva magistrați de rang înalt constituie o radiografie fidela a corupției care macină instanța supremă, și odată cu ea, întreaga justiție românească.
Pentru noi, oamenii de rând, Înalta Curte de Casație și Justiție este ultimul loc în care ne mai putem găsi dreptatea. Dar și instanța superioară, un fel de inimă a justiției ale cărei „bătăi“ se manifestă prin decizii care creează jurisprudența urmată apoi cu sfințenie de restul magistraților care i se subordonează ierarhic. Dar asta nu este decât frumoasa teorie. Ce scoate la iveală recentul scandal? O frăție a șpăgilor în care sunt amestecați, de-a valma, un afacerist, un avocat și, deocamdată, câțiva magistrați ai Înaltei Curți.
Prima undă de șoc a acestui cutremur devastator pentru imaginea instanței supreme a fost anunțul DNA, privitor la punerea sub acuzare, pentru comiterea unor fapte de corupție a judecătorului Gabriela Bîrsan, șefa Secției Contencios Administrativ de la ÎCCJ împreună cu subalterna și prietena sa Iuliana Pușoiu, magistrat în cadrul aceleiași secții. Concret, ambele sunt acuzate ca ar fi făcut trafic de influență în favoarea omului de afaceri Gabriel Chiriac, care avea mai multe procese pe rolul Secției Contencios. Conform anchetatorilor DNA, „prețul corect” al celor două judecătoare au fost „coliere cu pietre prețioase, excursii în Malaezia și la Paris, chiria unui imobil parizian plătită pe o lungă perioadă de timp, o casă în care ar fi locuit fiul judecătoarei Bârsan și multe altele care nu au mai fost enumerate.

„Ni se rupe!”

Conform anchetatorilor DNA, traficul de influență exercitat de cele două judecătoare s-ar fi derulat în perioada cuprinsă între mai 2010- mai 2011. Adică, ele și-au văzut liniștite de șpăgile lor la doar câteva luni după ce   colegul lor Florin Costiniu, și el judecător „suprem”, făcuse de râs ÎCCJ  tot datorită unor fapte grave de corupție. Ce arată asta? Nimic mai mult, dar nici mai puțin, decât un soi de „niserupism” golănesc, care nu spune nimic altceva decât că „ne doare în paișpe de anticorupția vostră”. Bineînțeles că șpăgile nu au venit singure în zbor și nici aduse în traistă de afaceristul Chriac. Nu, micile „atenții” au fost „desantate” în buzunarele și în conturile celor două judecătoare de către avocata Claudia Gherbovan- Silinescu, apărătoarea afaceristului Gabriel Chiriac. Fost judecător, actuala avocată Gherbovan- Silinescu a fost, cândva, colegă atât cu Bârsan cât și cu Pușoiu, motiv pentru care toate trei au rămas și acum prietene. Nimeni nu a stabilit de la ce punct încolo, prietenia dintre magistrați și avocați, adversarii lor de la bară este cu adevărat este „deontologică”. Se pare că în acest caz limitele „amiciției„ au fost depășite iar prietenia celor trei doamne a luat mai curând forma „grup constituit în vederea comiterii de infracțiuni”, circumstanțe agravantă pe care procurorii DNA nu prea par a o lua în calcul.

Corbu și Măniguțiu

Următorii „actori” pe care DNA i-a introdus în scenariul corupției de la Înalta Curte sunt judecătorii Corina Corbu și Nicolae Măniguțiu, tot de la Secția Contencios Administrativ. Fost secretar general al CSM, Corina Corbu mai are o calitate, în afară ce cea de colegă a judecătoarei Bârsan: ea a fost doctoranda profesorului Corneliu Bârsan, somitate a școlii noastre de drept, actualmente judecător din partea României la CEDO.  Motiv pentru care, așa cum îi șade bine oricărui discipol a rămas în strânse relații  de prietenie cu familia mentorului său. Deci și cu soția acestuia, distinsa șefă a Secției Contencios de la instanța supremă. Iar pentru ca cercul prieteniilor dezastruoase care au tăvălit prin noroi imaginea ÎCCJ să fie „rotundă” în această afacere complexă și-a făcut apariția și judecătorul Nicolae Măniguțiu de la aceeași secție a instanței supreme. Deocamdată DNA nu a anunțat clar care a fost rolul lor în acest lanț infracțional. Inițial s-a spus că și ei ar fi dat sentințe favorabile lui Gabriel Chiriac. Ulterior s-a aflat, însă tot „pe surse” că ei ar fi fost cei care le-er fi avertizat pe judecătoarele Bârsan și Pușoiu că au telefoanele puse „sub ascultare”. Informație cu caracter de secret de serviciu pe care ele ar fi aflat-o, tot conform „unor surse” de la judecătorul Anton Pandrea, pe care astfel l-au adus și pe el în atenția DNA. Dar, repetăm, această informație este „pe surse”, neconfirmată încă oficial. În schimb s-a anunțet oficial, de la Înalta Curte de Casație și Justiție că judecătorul Măniguțiu  a stat cu chirie, în perioada 1 iulie 2010 – 31 mai 2011, într-un imobil care aparține societății civile profesionale de avocați Gherbovan Silinescu, unde a plătit o chirie lunară de 600 de euro. Fapt care aduce în discuției o întrebare tulburătoare: câte sentințe favorabile o fi pronunțat Măniguțiu în favoarea clienților proprietarilor lui? Sau una la fel de urâtă: câți bani le-or fi achitat el soților Gherbovan-silinescu din cei 650 de euro pe care i-a decontat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru cazarea lui? În comunicatul său, instanța supremă spune că în  cazul Măniguțiu ar fi vorba despre „moralitate negativă”. Pe cuvînt de onoare că nu este vorba despre „primirea de foloase necuvenite”

„Vă reclamă bărbată-meu la CEDO!”

Judecătoarea Gabriela Barsan, a declarat ieri pentru HotNewso că soțul său, judecătorul Romîniei la CEDO, Corneliu Bârsan, a sesizat Consiliul Europei, a încunoștiințau CEDO și a notificat Ministerul român de externe în legatură cu percheziția efectuată la domiciliul său. "Percheziția s-a făcut fără aducerea la cunoștinșă a unui act de acuzare și fără a se ține seama de imunitatea pe care titularul domiciliului o are", a mai explicat ea. Conform Hotnews, reglementările art. 51 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prevăd că judecătorii beneficiază, pe durata exercitării funcțiilor lor, de privilegiile și imunitățile prevăzute de art. 40 din Statutul Consiliului Europei și de acordurile încheiate în virtutea acestui articol. Articol care spune: „Consiliul Europei, reprezentanții membrilor și Secretariatul se bucură, pe teritoriul membrilor, de imunitățile și privilegiile necesare exercitării funcțiilor lor. În virtutea acestor imunități, reprezentanții în Adunarea Consultativa nu pot fi, în special, nici arestați și nici urmăriți pe teritoriul tuturor membrilor pentru opiniile sau voturile exprimate în cursul dezbaterilor adunării, comitetelor sau comisiilor”. Așadar din aceste prevederi nu rezultă că ei ar avea imunitate în cazul comiterii unor infracțiuni. Și cu atât mai puțin nevestele lor.

Vasile Surcel

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.