Procesul de privatizare al CFR Marfă l-a adus în atenția opiniei publice pe afaceristul Gruia Stoica, proprietarul companiei Grup Feroviar Român, cel care a câștigat licitația pentru preluarea operatorului român de transport de marfă pe calea ferată, contra sumei de 202 milioane de euro. Deși privatizarea a fost anunțată de Victor Ponta și Crin Antonescu ca fiind una de succes, președintele Traian Băsescu a dat de înțeles luni seara că ne aflăm în fața a unui nou fiasco de tipul Oltchim, obligându-l practic pe premier să-și asume responsabilitatea pentru această acțiune. Mai mult, președintele Traian Băsescu a declarat luni că firma care a câștigat licitația pentru a cumpăra CFR Marfă nu are banii necesari pentru a plăti suma convenită și caută bani „pe la bănci“, el întrebând de unde va mai avea compania bani de investiții pentru modernizarea CFR Marfă. El a arătat că Grupul Feroviar Român – GFR are propriile credite și trebuie să împrumute „circa 200 de milioane să plătească noua companie“, nefiind prea multe bănci dispuse să finanțeze această sumă. În urma intervenției sale, Băsescu a lăsat să planeze neîncrederea asupra privatizării CFR Marfă și asupra afacerilor patronate de Gruia Stoica. Probabil președintele știe și el că principalul consilier al afaceristului gălățean este nimeni altul decât fostul securist Gioni Popescu, fost adjunct al directorului SRI în vremea lui Radu Timofte, trimis în rezervă de șeful statului în 2005, la scurt timp de la preluarea mandatului de președinte. Conform informațiilor noastre, controversatul Gioni Popescu este cel care de ceva vreme îi dă sfaturi de afaceri și nu numai lui Gruia Stoica. Numele lui Gioni Popescu a fost vehiculat în legătură cu mai multe afaceri dubioase desfășurate pe vremea lui Virgil Măgureanu, afaceri care l-au adus pe Gioni Popescu inclusiv pe la Parchet.
De altfel, și Gruia Stoica are probleme cu instituțiile statului. El a confirmat ieri că a fost chemat la DIICOT pentru clarificări privind un dosar din 2005, cu NUP în 2006, după 8 ani în care nu i s-a solicitat nicio declarație.
„Nu am comis nicio evaziune fiscală. Suspiciunile sunt în legătură cu fapte ce fac obiectul unui dosar de pe rolul DIICOT din 2005 care a primit deja NUP în 2006, subsemnatul fiind acționar cu un procent de 0,00015%, adică 2 acțiuni, și fără a avea vreo calitate de administrator la acea firmă. Mai mult, nu-i cunosc nici pe directorul general, nici pe directorul financiar de la acea societate, și nu aveam cunoștiință nici măcar de locul unde se afla sediul firmei. Am acceptat să am o participațiune infimă în acea societate, de 2 acțiuni, doar pentru că acea firmă să-și păstreze statutul de societate pe acțiuni“, a afirmat Stoica.
Presa a relatat că Stoica este cercetat de DIICOT Iași pentru evaziune fiscală, privatizarea frauduloasă a firmei Transbordare Vagoane Marfă (TVM) și implicare în activități de crimă organizată, procurorii având indicii că Stoica a preluat TVM cu banii firmei. Stoica a menționat că de mai mulți ani nu mai este acționar la firma respectivă. „Doar în urmă cu 2 săptămâni am fost invitat pentru niște clarificări la DIICOT, după ce vreme de 8 ani de zile nu mi s-a luat nici o declarație în acest caz, deși am fost și sunt la dispoziția oricăror instituții ale statului“, a mai spus Stoica.
Pontat, extrem de iritat
Cel mai iritat de această situație este chiar premierul Victor Ponta, întrucât eșecul privatizării CFR Marfă ar putea pune în pericol semnarea unui nou acord cu FMI, credibilitatea guvernului său fiind astfel la pământ. În replică la declarațiile președintelui, Victor Ponta susține că din datele de până în prezent nu rezultă nimic în neregulă cu vânzarea CFR Marfă, dar că nu este exclus să fie întocmit un dosar penal la sugestia televizată a președintelui Băsescu pentru câștigătorul licitației, deoarece așa se întâmplă cu cine îl „supără“ pe acesta. „Președintele să își vadă de treaba lui, nu cred că intră în atribuțiile președintelui României să controleze ce fac firmele din România. faptul că are o gândire antiromânească, că spune tot timpul că nu vrea să câștige o companie din România, ci una din străinătate… de ce Băsescu își bagă nasul prin conturile firmelor? Ca să apară la televizor, are legătură cu partidul ăla politic de doi bani pe care îl face la Cotroceni“, a declarat marți Ponta, extrem de nervos că trebuie să-și asume privatizarea CFR Marfă, ce începe să miroasă deja a eșec.
Controversatul Gioni Popescu
Despre Gioni Popescu s-au scris multe de-a lungul timpului, majoritatea referirilor la fostul securist ajuns general SRI peste noapte nefiind deloc pozitive, întrucât de numele adjunctului lui Radu Timofte s-au legat unele dintre cele mai controversate afaceri care au implicat și serviciile secrete din România.
Potrivit liberalului Marius Oprea „Gioni Popescu a lucrat înainte de 1989 ca subofițer acoperit (avea grad mic, pentru că nu avea decât liceul la bază) în cadrul Securității. Funcția sa civilă era cea de director al rețelei magazinelor de stat. Îndeletnicirile practice erau mult mai prozaice. Gioni Popescu avea oricând la îndemână pentru activiști, securiști sau pentru cei ce plăteau bine televizoare color, frigidere, videoplayere, combine audio – în general tot ce nu se găsea pe piață. După 1989, s-a descurcat mult mai lejer. În primul rând, și-a desăvârșit studiile, până în 1993; nu a mai durat mult până ce a devenit doctor în economie. În prezent are gradul didactic de conferențiar universitar. Cu o asemenea carte de vizită academică, Gioni Popescu a ajuns colonel și, ulterior, general SRI într-un timp record. A fost implicat în mai multe scandaluri, de la afacerea „Jimbolia“, la operațiuni de contrabandă cu țigări și combustibili. Prin numirea sa în 2001 ca adjunct al lui Radu Timofte, se ocupa de logistica Serviciului Roman de Informații, de achizițiile și investițiile instituției. Funcția nu este deloc de neglijat, în condițiile în care, printr-o serie de Ordonanțe de urgență din 2001 și 2002, fosta ICE Dunarea, unitatea comercială a Securității, a fost practic reînființată în cadrul serviciilor secrete. Astfel, Serviciul Roman de Informații are voie să-și facă „firme sub acoperire“, Serviciul de Informații Externe poate să „desfășoare în condițiile legii activități cu caracter economic“, iar Serviciul de Protecție și Paza poate să presteze servicii de paza și protecție contra cost [30]. Revenim însă la numirea lui Gioni Popescu ca adjunct al directorului SRI Radu Timofte, în legătură cu care acesta din urmă declara: „În ce privește eventualele critici privind moralitatea ocupării acestui post, dacă e să apelam la punctul de vedere moral, toți avem mustrări de conștiință“ [31]… Mustrările de conștiință nu i-au creat prea mari bătăi de cap lui Timofte având în vedere că l-a ținut pe Gioni Popescu drept adjunct până în 2005 când acesta din urmă a fost trecut în rezervă de președintele Băsescu.
Numirea lui Gioni Popescu în funcția de adjunct al SRI a fost considerată de presă surprinzătoare, la vremea aceea, avand în vedere faptul că acesta a fost un apropiat al fostului director SRI Virgil Măgureanu. Numele lui Gioni Popescu a fost vehiculat în legătură cu mai multe afaceri dubioase desfășurate pe vremea lui Măgureanu, afaceri care l-au adus pe Gioni Popescu inclusiv pe la Parchet. Fostul șef al IGP, generalul Ion Pitulescu, a confirmat de altfel, într-o declarație făcută la ieșirea de la o audiere la Parchetul General – implicarea generalului Gioni Popescu în „afacerea Jimbolia“. Numele lui Gioni Popescu a fost vehiculat destul de des la Comisia parlamentara de control al SRI, unde diverse cadre SRI trecute în rezervă au avut câte ceva de raportat. Este cazul subofițerului Mirel Musat, care a afirmat ca în traficul cu stupefiante și țigări de contrabandă sunt implicați mai mulți ofițeri SRI, printre care și generalul Gioni Popescu. De asemenea, în calitatea sa de mână dreaptă a lui Timofte, a girat implicarea CENTROCOOP în afacerea FNI, după cum consemna presa vremii. Înainte de 1989, Gioni Popescu a fost director adjunct cu delegație la o subunitate a CENTROCOOP, remarcându-se în permanență prin implicarea în afaceri oneroase, fiind chiar la un pas de a fi arestat în primăvara anului 1989 de către colonelul Vasile Baciu, fost șef al Direcției Economice din Inspectoratul General al Miliției, în afacerea Orizont – Gigi Kent.
După ce l-a ajutat pe Vîntu, Gioni Popescu îi oferă acum sprijinul său lui Gruia Stoica, fapt ce ar trebui să-l îngrijoreze pe afaceristul gălățean având în vedere faptul că SOV a petrecut deja aproape un an în spatele gratiilor și, având în vedere acuzațiile care i se aduc în alte dosare, are mari șanse să se reîntoarcă acolo.
GFR caută bani, deși în urmă cu o lună declara că îi are deja
Gruia Stoica a confirmat ieri că Grup Feroviar Român caută bani pentru a asigura finanțarea cumpărării pachetului majoritar la CFR Marfă.
„GFR/Grampet este o societate bancabilă, solidă financiar, fără datorii la stat, un important angajator român și un important contributor la buget, care își menține angajamentul de a plăti suma ofertată în cadrul licitației. Conform calendarului stabilit prin caietul de sarcini, am depus deja garanția de 10 milioane de euro, sumă importantă pentru o piață precum cea din România. Avem discuții în prezent cu instituții financiare din top 5 mondial și avem certitudinea că vom face plata conform condițiilor stabilite“, a afirmat omul de afaceri.El a adăugat că orice „companie serioasă“ face de asemenea anvergură cu credite bancare, în completarea fondurilor proprii.
„Grampet – GFR continuă să se concentreze asupra procesului de privatizare a CFR Marfă, conform condițiilor și graficului convenite cu Ministerul Transporturilor. În această perioadă, atenția noastră se îndreaptă asupra strategiei de integrare a CFR Marfă în GFR/Grampet ulterior semnării contractului, cât și asupra obținerii avizului Consiliului Concurenței pentru tranzacție“, a mai spus Stoica.
Interesant este că în 19 iunie, același Gruia Stoica declara pentru Mediafax, că GFR deține suma minimă de 180 milioane euro- prețul de plecare a licitației pentru preluarea CFR Marfă – din surse proprii și bancare, iar pentru participarea la privatizare a primit scrisori de bonitate și garanție de la Raiffeisen Bank Austria.
„Avem această sumă, nu am fi participat la licitație dacă nu am fi avut-o. Ea este asigurată parte din fonduri proprii, parte cu sprijinul unor finanțări de la bănci. Este o sumă mare, pe care nu orice companie și-o poate permite, dar GFR este o societate privată bancabilă, solidă, fără datorii la stat, profitabilă“, a spus omul de afaceri, la vremea respectivă.
Iulia Nueleanu
