Acasă Actualitate Ieri presa pesedistă anunța că Viorica „i-a cucerit” pe șefii CE, azi...

Ieri presa pesedistă anunța că Viorica „i-a cucerit” pe șefii CE, azi Comisia șterge pe jos cu guvernul Dăncilă și cu PSD

DISTRIBUIȚI

Numai bine ce ieri lingăii lui Dăncilă o ridicau în slăvi pe la televizor că-i frumoasă și deșteaptă iar presa electronică anunța că aceasta i-ar fi cucerit pe Juncker și Timmermans  că azi Comisia Europeană a dat publicității recomandările specifice de țară în care critică dur derapajele guvernului PSD-ALDE, cât și pe cele ale parlamentului României și cere autorităților de la București să ia măsuri urgente pentru rectificarea lor. Comisia critică modificările la legile justiției, presiunile asupra magistraților, înființarea secției speciale conduse de Gheorghe Stan și Adina Florea, OUG 114 / 2018 tendința de a legifera netransparent, prin Ordonanțe de Urgență, noua lege a pensiilor care reprezintă un risc la adresa sustenabilității finanțelor publice, critică slaba colectare bugetară, infrastructura nedezvoltată.

Comisia Europeană prezintă astăzi recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, în care definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. Comisia recomandă, totodată, închiderea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei și adoptă o serie de documente în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere.

Economia europeană este în creștere pentru al șaptelea an consecutiv și sunt semne că această tendință se va menține și în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condițiilor mai puțin favorabile și a incertitudinilor de la nivel mondial. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene.

Principalele constatări privind România:
– nu a întreprins acțiuni eficiente ca răspuns la recomandarea Consiliului din 4 decembrie 2018. În conformitate cu articolul 121 alineatul ) Și articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, Comisia a avertizat România, la 5 iunie 2019, că o abatere semnificativă față de obiectivul bugetar pe termen mediu a fost constatată în 2018. Consiliul a adoptat o recomandare ulterioară prin care confirmă necesitatea ca România să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete primare nu va depăși 4,5% în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0% PIB. Pe baza prognozei din primăvară a Comisiei, există un risc de abatere de la această recomandare în 2019.

– Conformitatea fiscală rămâne scăzută. În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, diferența dintre veniturile teoretic estimate și veniturile efectiv colectate rămâne foarte mare.
– Economia informală este crescută
– nivelurile ridicate ale muncii nedeclarate aduc pierderi semnificative la bugetul de stat.
– prevalența plăților în numerar facilitează evaziunea fiscală.
– introducerea de case de marcat electronice conectate la sistemul IT al administrației fiscale progresează destul de încet.
– Impozitul pe activele băncilor adoptat de guvern printr-o ordonanță de urgență la sfârșitul lunii decembrie 2018, OUG 114, fără evaluare de impact sau consultare a părților interesate, a ridicat o serie de preocupări serioase legate de impactul său negativ asupra situației prudențiale a băncilor, și în cele din urmă în investiții și creștere economică. Modul de adoptare și dispozițiile sale au avut un efect negativ semnificativ asupra cursului de schimb, asupra capacității guvernului de a se împrumuta de pe piață și, în cele din urmă, asupra percepției părților interesate asupra riscurilor operaționale.
– În timp ce unele aspecte controversate ale taxei au fost modificate în martie 2019, modificările au fost adoptate din nou printr-o ordonanță de urgență a guvernului și fără o evaluare a impactului. Cele mai dificile aspecte ale impozitului bancar asupra activelor totale au fost eliminate. Cu toate acestea, conform noii formulări, impozitul poate denatura stimulentele de credit, ceea ce ar putea duce la o alocare greșită a creditului în economie.
– Mai multe inițiative legislative adoptate de Parlament la sfârșitul anului 2018, deși au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională în martie 2019, au determinat o presiune suplimentară asupra sectorului bancar și au consolidat percepția generală asupra unui cadru juridic imprevizibil. Experiența din trecut arată că astfel de inițiative ar putea fi reluate de către legislativ.
– Noua lege privind pensiile, adoptată de Parlament în decembrie 2018, este susceptibilă de a pune în pericol viabilitatea finanțelor publice.
– Calitatea infrastructurii, inclusiv în sectorul transporturilor, al energiei, al deșeurilor și al apelor reziduale, rămâne în continuare slabă și limitează perspectivele de creștere ale României. În ciuda investițiilor publice semnificative după aderarea României la UE, infrastructura sa fizică rămâne subdezvoltată.
– Capacitatea globală de inovare a României rămâne scăzută, iar competitivitatea sa viitoare este provocată de diferența de productivitate și de inovare dintre firmele străine și cele interne.
– Investițiile României în cercetare și dezvoltare sunt cele mai scăzute din UE (0,5% din PIB), iar cheltuielile publice de cercetare și dezvoltare continuă să scadă de la 0,32% din PIB în 2011 la 0,21% din PIB în 2017, împiedicând orice consolidare a capacităților. În consecință, calitatea bazei științifice publice rămâne foarte scăzută, iar legăturile dintre știință și afaceri sunt subdezvoltate. Pe măsură ce numărul absolvenților terțiari în știință, tehnologie, inginerie și matematică a scăzut și mai mult, penuria de competențe reprezintă o mare provocare pentru potențialul inovator al economiei românești. Digitalizarea este o provocare cheie dacă inovarea și competitivitatea României trebuie îmbunătățite.
– Chiar dacă au fost proiecte de infrastructură recent pregătite și trimise Comisiei Europene spre aprobare, unele proiecte importante cum ar fi autostrada Sibiu-Pitești (asigurarea conectivității cu coridoarele mediteraneene REN-Dunăre și Orient-Est) lipsesc iar implementarea, în general, continuă să rămână în urmă.
– În plus, absorbția fondurilor UE a fost determinată până în prezent de proiectele pregătite pentru perioada anterioară de programare, în timp ce o serie de noi proiecte pentru perioada curentă nu este încă pe deplin dezvoltată.
– Conducerea politicii publice a devenit din ce în ce mai imprevizibilă, privind mediul de afaceri. Un exemplu recent este adoptarea, prin ordonanța de urgență a guvernului, a unui set de măsuri de amploare care afectează funcționarea sectorului bancar, a doi administratori de fonduri pentru pilonii de pensii, a companiilor de energie și de telecomunicații, fără consultarea părților interesate sau evaluarea impactului.
– Evoluțiile pe parcursul ultimului an au ridicat îngrijorări cu privire la statul de drept și au consolidat preocupările serioase de anvergură privind ireversibilitatea și sustenabilitatea progreselor anterioare ale României în ceea ce privește reformarea sistemului judiciar și combaterea corupției la nivel înalt. – Aceste aspecte fac obiectul monitorizării în cadrul mecanismului de cooperare și verificare. Modificările la trei legi ale justiției sunt în prezent în vigoare și conțin o serie de măsuri care slăbesc garanțiile juridice pentru independența justiției. Acestea pot submina atât eficacitatea muncii zilnice a judecătorilor și procurorilor, cât și încrederea publică în sistemul judiciar. Se exercită presiuni asupra instituțiilor judiciare și asupra magistraților individuali, inclusiv prin înființarea unei secții de urmărire penală specializată pentru infracțiunile comise de magistrați. Efectuarea de măsuri în vederea modificării Codului penal și a Codului de procedură penală ar avea un impact negativ asupra eficacității investigațiilor și proceselor penale și, de asemenea, va reduce definirea infracțiunea de corupție ca infracțiune. Alte preocupări se referă la procesele de concediere și numire a magistraților la nivel înalt. Anunțurile recente sugerează că măsurile legate de reforma sistemului judiciar ar putea fi reconsiderate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.