Home Actualitate Proiectul legislativ pentru malpraxis, motiv de dispută între Colegiul Medicilor și Consiliului...

Proiectul legislativ pentru malpraxis, motiv de dispută între Colegiul Medicilor și Consiliului Superior de Medicină Legală

DISTRIBUIŢI

Scrisoare deschisă către Colegiul Medicilor din România,

În numele Consiliului Superior de Medicină Legală, Comisiei de Medicină Legală a Ministerului Sănătății, precum și în numele medicilor legiști din Romania, PROTESTAM față de decizia total neinspirată și inoportună de a dezbate în Palatul Parlamentului, luni, 27.11.2023, un proiect legislativ de malpraxis.

Proiectul pe tema gestionării greșelilor medicale în România confundă atribuțiile medicinii legale folosind o definire a malpraxisului care nu este prevazută de lege, care este clar exprimata în Titlul XV al Legii reformei medicale nr. 95/2006, „Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice”,  si malpraxisul definit de art. 642 (1), b) drept „malpraxisul este eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice.” ca fiind o atribuție a medicinii legale când de fapt în aceeași lege este precizat a fi atribuția Comisiei de monitorizare și competența profesională pentru cazurile de malpraxis, constituită în conformitate cu art. 668 (1) la nivelul autorităților de sănătate publică județene și a municipiului București. Se reclamă cităm, „Comisiile de monitorizare pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică nu sunt funcționale în cele mai multe cazuri; mecanismul răspunderii civile în caz de malpraxis nu funcționează eficient în acest moment, existând numeroase întârzieri datorită mecanismului actual de expertiză judiciară” [Propunerile CMR pentru un sistem mai eficient de gestionare a greșelilor medicale – Colegiul Medicilor din România, https://www.cmr.ro/dezbatere-publica-craiova-28-02-2023.html]. Nu se recunoaște că ele au fost făcute a nu fi funcționale acumulând întârzieri pentru ca experții asociați acestor Comisii ce se regăsesc pe singura listă națională a experților medicali, aprobată prin ordin de ministru al sănătații (OM nr. 1.344/2006), nu dau curs solicitărilor Comisiilor.

Medicina legală nu este cea care cercetează malpraxisul ci Comisia pentru malpraxis conform legii. Medicina legală cercetează cauzele judiciare (penale) și civile ale răspunderii profesionale medicale.

Pentru a-și constitui opiniile cu obiectivitate, uneori medicina legală solicită cu transparență opinii de specialitate din partea colegilor medici în raport cu specialitatea în cauză, pentru a dobândi un plus de obiectivitate, ca opinii de cofraternitate: astăzi medicina legală nu mai primește astfel de opinii ca de altfel nici Comisiile de monitorizare pentru cazurile de malpraxis. Cu toate acestea trebuie să spunem că suntem onorați că în unele cazuri se constituie totuși și excepții prin care colegii din diferite specialități constituie opinii de specialitate, ceea ce aduce dovada că se mai află încă în Colegiu cofraternitatea, un principiu din decalogul Codului Deontologic al Colegiului Medicilor din Romania.

Să se regăsească lipsa de solicitudine față de nevoile expertale în justiție solicitate de medicina legală cât și a Comisiilor de malpraxis într-un plan mai larg unde să facă loc proiectului inființării unui corp al experților medicali și care să realizeze expertiza judiciară în locul medicinii legale și a Comisiilor de malpraxis? Adică un proiect al demonizării specialității de medicină legală tocmai pentru a fi înlocuită în unele dintre atribuțiile sale procedurale lăsând codul de procedura penală într-o stare de neproceduralitate? Și se apreciază că justiția va fi impasibilă la lipsa de proceduralitate procesuală? Vor putea fi oare înlocuiți experții medico-legali, de altfel singurii experți medicali conform legii alături de colegii de la expertiza capacității de muncă, de către noii experți medicali din corpul de experți ai Colegiului Medicilor? Să fie acesta motivul pentru care singura listă națională a experților medicali aprobată printr-un ordin de ministru (OM nr. 1.344/2006) să nu fie funcțională?  Atunci poate și fără curriculum de pregătire și fără specializare și fără respectarea codului de procedură penală să fie preluate chiar și autopsiile medico-legale pentru a fi efectuate de către aceiași experți medicali, poate că muncă de birou.

Se poate regăsi pe site-ul Colegiului Medicilor din România, cităm „Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial și respectiv Institutul Național de Medicină Legală. Sistemul actual nu funcționează și există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani.”

Nu, nu este adevărat că medicina legală și Institutul Național de Medicină Legală realizează expertiza în domeniul malpraxisului. Expertiza specifică medicinii legale se numește expertiză medico-legală și este precizată în codul de procedură penală și în legislația specifică.

De 135 de ani expertiza medico-legală în România este realizată la solicitarea justiției de către medicina legală și de 23 de ani începând cu anul 2000 există o legislație organică funcțională în vigoare care reglementează activitatea de medicina legala în țară. Totodată, în medicina legală românească, odată cu această legislație, există și experți independenți numiți de instanțe sau de parchet la solicitarea părților. Astfel informația care se regăsește pe site-ul Colegiului după care expertiza independentă nu se regăsește și în medicina legală este cel puțin inexactă daca nu, probabil, voit manipulatoare. „Sistemul actual” așa cum este numit funcționează de 130 de ani și este cazul să fim cu toții mândri de tradițiile profesionale, instituționale, academice cât și cazurile pe care medicina legală ca specialitate le-a rezolvat și le rezolvă în interesul justiției și a sănătații.

Se mai poate regăsi pe site-ul Colegiului Medicilor „În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății.”

Expertiza judiciară nu se reconstituie în cazurile de malpraxis ci în cauzele judiciare. Malpraxis-ul este o formă de răspundere civilă limitată în baza legii malpraxisului antemenționată parte din legea sănătatii. „Practica CEDO” se referă de fapt la un singur caz, dar chiar și așa a adus după sine corecții la nivel legislativ, inclusiv instituția expertului independent numit de instantă la recomandarea părților și astfel egalitatea de arme în fața judecătorului.

Cât privește faptul că instituțiile de medicină legală se află într-o relație de subordonare directa autorităților din domeniul sănătății, aceasta este o jignire adusă corpului profesional al experților medico-legali cât și specialității de medicină legală.

Vă cităm din legislația specifică OG 1/2000 pentru a o cunoaște și a regăsi modul în care legea folosește descrierea relațiilor dintre medicina legală și Ministerul Sănătații.

„Articolul 2 (1) Activitatea de medicină legală asigură mijloace de probă cu caracter ştiinţific organelor de urmărire penală, instanţelor judecătoreşti, precum şi la cererea persoanelor interesate. (3) Instituţiile de medicină legală contribuie la realizarea cercetării ştiinţifice în domeniul medicinei legale şi la îmbunătăţirea asistenţei medicale, prin elaborarea de opinii ştiinţifice medico-legale în cazurile solicitate de organele sanitare.

Articolul 3(1) Orice ingerinţă în activitatea medico-legală este interzisă.

Articolul 4 Instituţiile de medicină legală sunt singurele unităţi sanitare care efectuează, potrivit legii, constatări, expertize, precum şi alte lucrări medico-legale.

Articolul 6(1) Activitatea instituţiilor de medicină legală este coordonată, din punct de vedere administrativ, de Ministerul Sănătăţii.

(2) Activitatea de medicină legală este coordonată, sub raport ştiinţific şi metodologic, de Ministerul Sănătăţii şi de Consiliul superior de medicină legală, cu sediul la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti.

(3) Ministerul Sănătăţii asigură controlul şi evaluarea activităţii de medicină legală. „

Medicina legală va cere să redați demnitatea pătată pe obrazul medicilor legiști prin modul în care se derulează campania proiectului pe care vi l-ași asumat,  atunci când aceștia, membri ai Colegiului Medicilor din România, își desfăsoară activitatea profesională cu profesionalism.  Medicina legală vă solicită să retrageți din spațiul public alegațiile publice inexacte și manipulatorii la adresa medicilor legiști experți medico-legali, a instituțiilor de medicină legală din mijloacele de comunicare și informare ale Colegiului Medicilor din România. Medicina legală vă cere să invitați reprezentanți ai săi atunci când le analizați activitatea sau generați discuții despre profesia și specialitatea de medicină legală ori despre colegii dvs. cu atât mai mult cu cât aceasta se petrece în afara unei analize oficiale și are conotații negative și să nu lăsați să fie facută în lipsă, înfierând cu netransparența și discriminatoriu o parte a corpului profesional al medicilor pe care îi reprezentați cu onoare și care v-au ales. Medicina legală vă cere în numele respectării demnității medicilor legiști membrii ai Colegiului Medicilor și a respectării drepturilor lor, să nu parcurgeți un demers care să conducă la scindarea corpului profesional al Colegiului Medicilor din România și la fracturarea valorilor morale ale cofraternității și totodată ale eticii profesionale medicale. Nu acesta trebuie să fie climatul în care tinerii medici să intre în profesie, iar cei cu experiență să își caute împlinirea profesională și să își câstige respectul confraților și al societății. Cât privește un sistem mai eficient de gestionare a greșelilor medicale, considerăm că este de preferat să construim cu toții un sistem în care greșelile medicale să fie mai rare și nu mai eficient gestionate.

În numele profesiei de medic legist, a instituțiilor publice de medicină legală, a specializării de medicină legală, a tinerilor medici legiști, a experților independenți medico-legali, a valorilor și tradițiilor profesionale și academice ale medicinii legale romanești.

Consiliul Superior de Medicină Legală

Comisia de specialitate de medicină legală a Colegiului Medicilor din România

 

 

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.