Acasă Actualitate Românii ar putea plăti din buzunarul lor abuzurile lui Oprescu senior

Românii ar putea plăti din buzunarul lor abuzurile lui Oprescu senior

DISTRIBUIȚI

Tată lui Sorin Oprescu, generalul de securitate Mircea Oprescu, este protagonistul unui dosar la CEDO, care ar putea scoate din buzunarele românilor mulți bani, doar pentru a asigura confortul imobiliar al familiei candidatului așa-zis independent la Primăria Capitalei.
În 1994, apartamentul din Primăverii în care locuia tatăl lui Sorin Oprescu a fost restituit prin sentință judecătorească proprietarului de drept. Numai că nici astăzi, la 14 ani de la decizia definitivă și irevocabilă a instanței, moștenitoarea nu își poate exercita drepturile testamentare. Ba mai mult, a cheltuit în zadar sute de milioane de lei vechi – cheltuieli de judecată – și nici măcar nu a primit chiria pentru anii în care Oprescu senior a locuit abuziv în vila din Gorki.
Ce a făcut în tot acest timp tatăl candidatului independent la Primăria Capitalei?
A ignorat decizia instanței, nu a vrut să părăsească imobilul și a târat moștenitoarea familiei Firică prin zeci de procese. Pentru ca, în final, să iasă basma curată.
Din acest motiv, fratele moștenitoarei a trimis săptămâna trecută, pe 21 mai, o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva statului român.
Ziarul "Curentul" vă arată cum tatăl lui Sorin Oprescu nu a vrut nici în ruptul capului să părăsească un imobil care nu îi aparținea, dar nici să negocieze un contract de inchiriere, deși a fost notificat prin executorul judecatoresc.
Toată povestea se învârte în jurul unei vile aflate în cartierul bucureștean de lux Primăverii, pe Str. Maxim Gorki nr.18. Vila ridicată de către familia Firică a fost naționalizată în 1948 și apoi repartizată în 1972 generalui Oprescu. Imobilul are acum două apartamente de câte 240 mp utili + pod comun de 264 mp și curte de 365 mp, cu 2 garaje. Mircea Oprescu ocupă unul dintre ele.

Verdict: afară !

Pe 14 februarie 1992, Elena Marinescu Firica a cerut în instanță evacuarea chiriasilor din imobil, printre care și tatăl lui Oprescu, Mircea Oprescu. Aceștia aveau contracte cu SC Herăstrău Nord SA. Instanța a decis că imobilul a fost greșit naționalizat și trecut în proprietatea statului prin Decretul 92/1950, deoarece proprietarii făceau parte din categoriile socio-profesionale (funcționari) exceptate de la naționalizare potrivit articolului 2 din decret.
Drept urmare, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a decis pe 26.10.1994, Dosar nr.2130/1992, Sentința Civilă nr.10343 ca " persoana proprietară la acea dată a imobilului făcea parte din categoriile sociale expres-exceptate de la naționalizare (socrul ei era inginer silvic, n.r.)" iar "caracterul abuziv al preluării imobilului lovește de nulitate absolută pretinsul titlu al statului ".
Așadar, tatăl lui Oprescu ocupase abuziv imobilul până la acea dată și trebuia să îl părăsească.
Judecătoria a mai decis "obligarea pârâtei SC Herăstrău Nord SA să lase imobilul în deplină proprietate și posesie reclamantei".

Împotrivire

Lucru care s-a și întâmplat după opt luni : SC Herăstrău Nord SA și Marinescu Firica Elena au încheiat pe 9 iunie 1995 un proces verbal privind restituirea imobilului. La acea dată, tatăl lui Oprescu, Mircea Oprescu, era chiriaș prin contractul nr.60207/80 (pentru garaj, n.r.) și prin contractul nr.18908/73 (Tată+Fiu+Noră+2 nepoți). De asemenea, în procesul verbal, SC Herăstrău Nord S.A. a spus că "raporturile contractuale (ale chiriașilor, n.r) cu societatea noastră încetează, se sistează chiria, urmând ca reglementarea locativă să fie făcută de actualul proprietar, potrivit prevederilor legale în vigoare".
Adică Oprescu-senior urma să negocieze, în cazul în care mai dorea să locuiască într-unul din cele 2 apartamente ale vilei, cu Elena Marinescu Firica.
Lucru care de această dată nu s-a întamplat pentru că, din acel moment, între tatăl lui Oprescu și proprietarul imobilului a început o lungă serie de procese.

Contract nul

Nedorind să plece din apartamentul în care locuia, potrivit instanței, abuziv, pe 29 aprilie 1998, tatăl lui Oprescu a contestat sentința din 1994. Dar prin decizia nr.3091 a Curții Supreme de Justiție, din data de 24 septembrie 1999, inițiativa sa a fost respinsă.
Oprescu-senior nu a stat, însă, cu mâinile în sân. În ciuda deciziei Curții Supreme de Justiție, Oprescu a apelat la un șiretlic: și-a prelungit imediat contractul cu Administrația Fondului Imobiliar(AFI) deși AFI nu era proprietar.
Ba mai mult, Oprescu a refuzat să negocieze un contract de închiriere cu adevăratul proprietar, deși a fost notificat prin executorul judecătoresc, prin notificările nr.1830 si nr. 1831/ 1999.
Generalul a explicat că a primit într-adevăr o notificare la data de 22.04.1999, dar nu i-a dat curs, deoarece la acel moment exista un proces între el și proprietară "astfel că nu aveau credința (la chiriași se referă, printre care și Mircea Oprescu, n.r) că vor încheia un contract de închiriere cu adevăratul proprietar al imobilului, iar contractele de închiriere ale pârâților erau valabile la data respectiva".
Pentru că Oprescu-senior nu vroia nici să elibereze apartamentul, nici să plătească chirie proprietarilor, în august 2001, Elena Firica a notificat Primăria Municipiului București, cerând în baza legii 10/2001 restituirea imobilului.

Draga de AFI

După aproape 10 ani de la recunoașterea de către instanță a faptului că generalul Oprescu locuia abuziv în Primăverii, fratele proprietarei, Roșca Spirea, a cerut AFI explicații.
A primit, în schimb, două răspunsuri șocante. Primul a venit pe 24 februarie 2004, când AFI i-a răspuns lui Roșca Spirea că pentru tatal lui Oprescu "există contract de închiriere prelungit conform OUG 40/1999 legalizată și modificată cu legea 241/2001". La două săptămâni a venit a doua "bombă". "(…) când dl Oprescu Mircea a depus cerere de prelungire a contractului de închiriere conform OUG 40/1999, AFI a dat curs cererii acestuia", se arată în adresa trimisă de AFI, nr. 5572 pe 12 martie 2004. Afirmațiile AFI sunt cu atât mai uimitoare cu cât Administrația însăși recunoaște în adresă că "privind faptul că AFI ar fi proprietar, vă comunicăm că nu este proprietar".
Generalul, din nou pe drumuri

Cel mai important aspect din adresa AFI este însă că "la data prezentei, dlui Oprescu Mircea, singurul locatar din imobil care are contract de închiriere cu AFI, i-a fost adusă la cunoștință decizia irevocabilă a Înaltei Curți de Casație (nr. 4462/04.11.2003 pronunțată pe 26.07.1999, n.r.) ca și obligația de a-și ridica suma ce reprezintă chiria încasată de AFI în mod necuvenit și faptul că relațiile contractuale urmează a fi reglementate cu noul proprietar".
În acel moment, tatăl lui Oprescu era pe drumuri. Fie își găsea o nouă locuință, fie negocia un contract de închiriere cu proprietara imobilului. S-a întâmplat exact pe dos. Oprescu-senior a refuzat ambele variante. Ce a făcut totuși generalul de Securitate?

O nouă cerere

Nu a făcut nimic. A continuat să locuiască abuziv în apartamentul din Primăverii. Din acest motiv, după ce a primit răspunsul de la AFI, pe 19 aprilie 2004, proprietarul de drept al vilei din Maxim Gorki a cerut din nou instanței evacuarea și obligarea la plata unor daune a tatălui lui Oprescu.

Potera

În continuare, Oprescu-senior nu a vrut nici în ruptul capului să părăsească imobilul în care locuia abuziv. Așa că a făcut plângere penală împotriva Elenei Firică: într-o adresă din 28 iulie 2004 adresată "D-lui comandant al Circii 14 de poliție", Mircea Oprescu a acuzat-o pe proprietara imobilului de săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, uz de fals, fals în declarații și fals privind identitatea. În cerere, tatăl lui Oprescu a spus că "subsemnatții Oprescu Mircea și Mendezona Svetlana suntem chiriașii imobilului din Maxim Gorki" și că "învinuiții au indus în eroare instanța de judecată prin prezentarea ca adevărată a unei situații mincinoase și anume că d-na Marinescu Firica Elena ar fi singura moștenitoare și titulara imobilului din Maxim Gorki – nu au prezentat instanței de judecată procesul verbal din anul 1957, luna mai ziua 27, din care rezulta că pentru acest imobil sunt trei moștenitori (se referea la cei doi cumnați ai Elenei, Francisc și Mircea, n.r.)".

Declinare

A urmat în octombrie 2004 judecarea cererii de evacuare din aprilie. Proprietara a cerut în ședința publică din 18.10.2004, Dosar nr.17965/2004, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, daune materiale de 22.088.700.000 lei vechi (reprezentând chiria pe care trebuia să o încaseze de la Oprescu în perioada 1995-2004) și se spune în decizia instanței că proprietara "a timbrat această cerere".
Judecătoria nu a dat însă un verdict, ci a trimis dosarul Tribunalului București, secția civilă, deoarece procesele și cererile în materie civile al căror obiect are valoare de peste 1 miliard sunt de competența Tribunalului.

Urmărire penală

În urma plângerii penale făcute de generalul Oprescu, în noiembrie 2004 s-a început urmărirea penală a Elenei Firică. În martie 2005, dosarul se soluționează, Parchetul o scoate de sub urmărire penală pe aceasta, dar o sancționează cu 3 milioane de lei pt. că nu a declarat și ceilalți doi moștenitori. "Pe parcursul cercetărilor efectuate la dosarul cauzei, a fost depusă notificarea nr. 3580/2000 adresată de Marinescu Firică Elena Primăriei Municipiului București prin care cerea în baza legii 10/2001 restituirea imobilului din Gorki fără a se menționa că mai există și alți moștenitori ai acestui imobil și fără a atașa acte dovedind existența acestora", se arată în Ordonanța din 7 martie 2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sect.1 București, care spune că prin această notificare "s-a săvârșit un fals în declarații prin omisiunea unor aspecte importante care trebuiau cunoscute".
Atât Firică Elena, cât și Mircea Oprescu au contestat decizia Parchetului. În aprilie 2005, proprietara a făcut o plângere spunând că frații soțului ei, fiind cetățeni străini, nu erau îndreptățiți să ceară restituirea după legea veche.
De cealaltă parte, Oprescu-senior a cerut și el în instanță, în august 2005, revizuirea deciziei Parchetului – tatăl lui Oprescu fiind de părere că proprietara a săvârșit mai multe ilegalități decât constatase Parchetul.
Contestațiile ambilor au fost respinse.

Probe insuficiente

În septembrie 2005, Tribunalul a judecat dosarul din octombrie 2004, primit de la Judecătorie, în care proprietara imobilului din Maxim Gorki a cerut evacuarea lui Oprescu-senior și obligarea acestuia la plata unor daune materiale de 22.088.700.000 lei (reprezentând chiria pe care trebuia să o încaseze de la Oprescu în perioada 1995-2004, n.r.). În sentința civilă nr. 904 din 5 septembrie 2005 a Tribunalului București, instanța a constatat că Elena Firică "solicita cheltuieli de judecată, întrucât a plătit cu bani împrumutați taxa de timbru în valoare de 250.000.000 lei". Este a doua oară când este menționat faptul că proprietara a plătit taxa judiciară de timbru. De ce este important acest lucru, vom vedea mai târziu.
Revenind la decizia Tribunalului, acesta a constatat că " Firică Elena are calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului din Gorki", iar "Pârâtul Oprescu este chiriaș în imobilul menționat și își motivează refuzul de a încheia contracte de închiriere cu reclamanta prin faptul că sunt în procese cu aceasta (…) iar contractele de închiriere încheiate în baza Legii 5/1973 sunt valabile, în curs de desfășurare la data notificării, nefiind reziliate ori anulate de către instanță".
Oare cum mai erau valabile contractele de chirie pe care Oprescu-senior le-a invocat, din moment ce atât SC Herăstrău, cât și AFI s-au delimitat de Oprescu ?
Totuși Tribunalul a respins evacuarea lui Oprescu și obligarea acestuia la plata chiriei. Motivul: "părțile nu au administrat probele necesare pentru dovedirea raporturilor juridice litigioase, temeinicia afirmațiilor acestora nefiind justificată".

Timbru, bată-l vina

Imediat, Elena Firică Marinescu a făcut o cerere de apel împotriva deciziei. "S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că cererea de apel formulată de reclamantă nu este timbrată. (…) Anulează ca netimbrat apelul formulat", a fost decizia civilă nr. 223/A din 5 mai 2006 a Curții de Apel București (facsimil 2).
Decizia instanței ridică serioase semne de întrebare din moment ce Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 prevede la Art. 51. că "Cererile sau acțiunile în justiție, precum și transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi și de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru".
Așadar instanța a respins ambele capete de acuzare – evacuarea lui Oprescu și obligarea acestuia la plata chiriei pe 9 ani – deși legea spune că pentru primul dintre ele, pentru cererea de evacuare, nu era nevoie de plata taxei judiciare de timbru.
De ce oare Curtea de Apel București nu a admis prima cerere, rămâne un mister.
 
Ciudățenia continuă

A urmat un recurs al proprietarei. Peste 6 luni, Înalta Curte de Casație și Justiție îl respinge însă ca nefondat pentru același motiv de neînțeles. "(…) reclamanta a dedus judecății o acțiune în despăgubire în procedura dreptului comun, acțiune care, potrivit art. 2 din Legea 146/1997, fiind evaluabilă în bani, se taxează. O asemenea acțiune nu se încadrează în categoria cererilor prevăzute de articolul 15, litera R din lege (scutite la plata taxelor judiciare pentru restituirea imobilelor preluate de stat în perioada 1945-1989). ", se arată în decizia 9513 din 22 noiembrie 2006 a ICCJ. Din nou, instanța a respins ambele cereri, deși una dintre ele ar fi putut să o admită. A mai urmat o cerere de revizuire, rămasă la fel, fără rezultat.

Poliția cea "isteață "

Lucrul bine făcut nu pare să fie o calitate a Poliției. O dovadă în acest sens este o verificare a Secției 1 Poliție, concluziile șocante ale acesteia fiind comunicate la sfârșitul anului trecut fratelui Elenei Marinescu. "Au fost efectuate verificări la fața locului (la vila din Maxim Gorki, n.r.), ocazie cu care s-a constatat că aceștia (locatarii, n.r.) locuiesc cu forme legale de mai mulți ani în baza unor contracte cu AFI ", scrie în adresa Poliției din 13 noiembrie 2007.
Cum rămâne cu faptul că Oprescu-senior nu mai era chiriașul AFI din martie 2004, doar Poliția știe cum a judecat. Și, de parcă nu ar fi fost de ajuns, Poliția mai face în adresă o afirmație, în actualul context cel puțin ironică, cum că "vă asigurăm în continuare de întreaga noastră disponibilitate în respectarea și aplicarea legilor în vigoare".

Deznodământ

Am ajuns astfel în ziua de astăzi. Bilanțul: proprietara de drept a rămas și fară imobil, și fără banii de chirie pe care ar fi trebuit să îi încaseze de la tatăl lui Oprescu. Pe când fostul general de Securitate, pe baza unor decizii curioase ale justiției, a reușit performanța de a locui în continuare într-un apartament ce i-a fost repartizat abuziv înainte de revoluție.
În cererea care a plecat la CEDO, proprietara acuză statul român de nerespectarea drepturilor omului și încălcarea dreptului de proprietate. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.