Dl Iliescu a facut valva printre parlamentarii avocati sugerandu-le ca -s-ar putea rezuma la consultari juridice gratuite la birourile parlamentare si, mai ales, aceste consultatii sa fie acordate celor lipsiti de mijloace materiale-. In felul acesta, avocatii ar evita incompatibilitatea cu calitatea de parlamentari. Nu se intelege de ce dl Iliescu s-a oprit doar la avocati. Putea la fel de rau sa recomande parlamentarilor medici sa se rezume la consultatii gratuite pentru saraci, profesorilor – sa dea meditatii gratuite elevilor saraci, arhitectilor – sa proiecteze numai colibe pentru saraci, iar oamenilor de afaceri – sa se rezume la afaceri cu saraci. Asta, asa, ca sa fie populismul complet. In fapt, activitatea parlamentarilor si incompatibilitatile lor (inclusiv pentru cei care au afaceri) ar trebui reglementate prin legea conflictului de interese. Daca partidele vor norme morale suplimentare n-au decat sa si le puna in statut. La ce ne foloseste un parlament golit de avocati si oameni de afaceri? In plus – se instituie astfel din capul locului o discriminare agravata de prezumtia de vinovatie: daca aperi un -corupt-, esti avocat corupt si incompatibil, pe cand daca aperi gratis un sarac, esti avocat nobil si compatibil. Daca ai afaceri, esti incompatibil, daca le treci pe numele nevestei, esti curat ca lacrima. Asemenea prejudecati de clasa nu rezolva defel problema coruptiei, ci dovedesc doar exces de zel. Dupa ce le-a stricat parlamentarilor-avocati vacanta sugerandu-le sa lucreze voluntar la saraci (luand astfel locul ONG-urilor care se ocupa cu asa ceva), dl Iliescu s-a pregatit de odihna petrecand cateva ore cu Adrian Paunescu, caruia tocmai ii semnase decoratia. Decoratul si decoratorul s-au intalnit la Realitatea TV, unde senatorul isi tine un fel de cenaclu gratis pentru saraci – asa incat acolo si-a lansat si dl Iliescu ultima creatie: un grafic desenat cam stangaci, unde curba cresterii economice o lua la vale pe vremea guvernarii -catastrofale- a CDR, singura vinovata – dupa cum a reiesit – de faptul ca dupa 14 ani Romania n-a reusit sa ajunga la nivelul de trai din *89. Te intrebi de ce-o mai fi pierdut PSD alegerile din *96 daca pe timpul dlui Vacaroiu graficul urcase atat de sus. Cert este ca graficul dlui Iliescu ilustra intocmai spatiul mioritic, cu alternanta deal-vale-deal-vale. La deal cu PSD, iar la vale cu CDR. Greu la deal cu boii mici, totusi, de vreme ce dupa trei ani de crestere economica cu 5% (ceea ce teoretic ar insemna mai mult de 15% fata de 2000) nivelul de trai a scazut, iar numarul saracilor si al nemultumitilor a crescut. N-or fi vazut graficul? Mereu in grafic si mereu la deal, Paunescu mai ca plangea de mila presedintelui: -si nu va apuca disperarea cand vedeti ce tara cu greutati conduceti?-. Ca si cand tara are greutati asa, din senin, nu din cauza conducatorilor ei. Noroc ca dl Iliescu nu e omul care sa dispere – dansul e cu speranta, asa ca a prognozat: -social-democratia va fi dominanta secolului XXI-. Vai de secol, daca-l paste o asemenea dominanta! Putem sa-l parafrazam linistiti pe Malraux: secolul XXI va fi social-democrat si nu va mai fi. Dl Iliescu a regretat apoi disparitia CAP-urilor elogiind ferma lui Musca din Curtici, care din presedinte de CAP a devenit seful unei asociatii foarte prospere: -deci daca aveam o mie de Musca in *90, acum aveam agricultura moderna-. Daca-i pe-asa, cine era presedinte in *90? Si cine-i presedinte si acum – cand agricultura prinde muste?
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane