Jurăminte

Guvernul Cioloș a și ținut prima sa ședință după ce ziua învestiturii sale a intrat deja în istorie ca ziua în care Iohannis a vorbit cel mai mult. Și liber. Uite că poate. Președintele a precizat că diferența între așteptări și realități duce la „cea mai gravă formă de criză, criza de încredere”. Care duce la crize de nervi. Într-o democrație, a explicat Iohannis: „nu se poate nici politică fără partide dar nici fără popor”. Și nici fără bani. Președintele a oferit șampanie miniștrilor care tocmai își depuseseră jurămintele: am ascultat astfel 22 de jurăminte dintre care șapte, ale doamnelor, s-au detașat simțitor. Se vede că femeile știu să se jure mai bine – deși avuseseră o zi grea. Ministrul Justiției, Raluca Prună, sosise cu avionul de la Bruxelles chiar înaintea audierii în comisii unde s-a prezentat foarte bine – spre deosebire de dna Guseth care a fost retrasă noaptea după ce primise aviz favorabil (deh, voința politică!) în ciuda unei prestații lamentabile. Schimbarea ei a determinat votul minorităților: „aseară am văzut-o pe Ana Pauker vorbindu-vă gângav și ați votat-o, aseară nu votam guvernul, azi îl votăm” a zis Pambuccian. E clar că n-a auzit-o niciodată pe Ana Pauker. Înțelegerea dintre partide a făcut ca guvernul Cioloș să treacă ușor prin Parlament (389 voturi pentru, 115 contra) deși n-au lipsit avertismentele: „de felul în care veți răspunde așteptărilor (citește: comenzilor) noastre depinde poziția PSD” a zis Dragnea trecând apoi la elogiul guvernării PSD fără să rostească numele absentului Ponta: „nu m-au invitat la bilanțul guvernului pe care l-am condus și eu nu mă duc nicăieri neinvitat”. Acum e invitat la DNA. „Tehnocrația ucide democrația” a scandat Tăriceanu în plen anunțând că nu votează guvernul Cioloș care „e parte a unui plan de schimbare a regimului democratic prin binomul SRI-DNA”. Cristiana Anghel l-a înțeles cel mai bine pe Tăriceanu: îmbrăcată în negru „pentru că azi înmormântăm democrația” dânsa avea alt plan: „azi ar fi trebuit să votăm suspendarea președintelui”. S-au învățat la puciuri. Președintele însă a instalat personal guvernul și miniștrii AE, AI și ApN. Cel mai emoționat a fost Lazăr Comănescu (MAE): „am un sentiment de dublă dimensiune”. Ca și Tăriceanu (A3): „vreau să fac o comparație care nu vreau s-o fac”. Săracul, face mereu ce nu vrea. Iar e în dictatură. Cioloș în schimb a citat din Marc Aureliu deși putea să citeze din aforismele lui Blaga: „nu toată lumea poate fi în opoziție după cum nu toată lumea poate fi la putere”. Așadar, nici în opoziție dar nici la putere, guvernul Cioloș a pornit la muncă pe timp de un an. Sezonier. Deja și-a schimbat programul de trei ori. Mai încercați. Tot nu l-ați nimerit.