De data asta premierul Ponta chiar ne-a închis gura la toți anunțând reducerea TVA la 9% (de la 24%) la toate produsele agro-alimentare de la 1 iunie. O măsură bună, pentru care ne-a asigurat că există fondurile necesare astfel că „ne putem permite” să mâncăm pe săturate la vară. Bon apetit. Chiar dacă a făcut-o pentru a stinge incendiul Vâlcov sau pentru a-și consolida majoritatea parlamentară, Ponta a punctat serios. Reducerea TVA la alimente ajunge mai repede în stomacul electoratului: scade prețurile și creează locuri de muncă. Teoretic. Practic, totul e atât de imprevizibil încât nicio cauză nu mai are efectele scontate. Iar autorii acestor calcule sunt total neserioși. Fostul ministru de finanțe e la zdup iar actualul, Eugen Orlando Teodorovici, are o situație financiară personală atât de încurcată încât nu stârnește pic de încredere. Orlando are datorii totale de 800.000 de euro la Bănci unde achită lunar rate de 5.400 de euro dintr-o leafă de 1.500. Noroc cu mămica. Ea-i dă 5.000 de euro lunar din chiria pentru un restaurant care funcționează fără autorizație. Doar prin evaziune fiscală – la care ANAF nu s-a sesizat. Poate se autosesizează DNA. Trăindo sperando, murindo orlando – și eliberando: Copos a fost eliberat condiționat după ce a executat o treime din pedeapsă (un an și ceva), a scris cinci cărți și a citit enorm. A citat intens din Nietzsche (deși Kant parcă se potrivea mai bine) și apoi din filozofia personală: „am investit în România 270 de mil. euro”. Și de unde-i avea? Nu tot din România? Unde mai făcea el atâția bani în câțiva ani? Copos și-a mărturisit păcatele: „în viață am făcut două greșeli mari am intrat în politică și am investit în fotbal”. Copos n-a spus cât a câștigat din greșelile nerecunoscute. Copios! În fine, bine că-i liber. Nu mai e „o muscă” lovită de toți cu pliciul: „un om care e arestat are pe capul lui procurorul de caz, SRI, Curtea de Conturi și presa; n-are nicio șansă” a denunțat dl. Băsescu (mai exact dl. Udrea) instituțiile vinovate că terorizează corupții. Așa că i s-a făcut „silă” de DNA, SRI și ÎCCJ și de denunțători. „Niciun dosar nu e făcut numai pe denunțuri” a precizat dna Kovesi în timp ce dna Livia Stanciu (șefa ÎCCJ) a mărturisit: „nu înțeleg logica discursului său”. Nimeni n-o înțelege: dl. Băsescu a considerat că 10% rata de eroare a DNA e mare. Fals! În alte țări e mult mai mare și e logic să existe, altfel, dacă DNA ar avea rată de 100% n-ar mai fi nevoie de judecători. Ar însemna că ei nu contează, procurorii decid și nimeni nu scapă. Ceea ce ar fi grav. În realitate, rata DNA de 10 % e mică: rata corupției și schema ei de fraudare au ajuns deja la 30%. Cum zicea Nietzsche? Niet schema, nema problema.
